♦ Cele mai multe dintre băncile de investiţii mari prognozează că dolarul, activ de refugiu, se va deprecia modest ♦ Cotaţiile ţiţeiului depind de ofertă, dominată de statele OPEC, care pot manipula preţul prin reducerea sau creşterea producţiei, şi de cerere, influenţată de starea de sănătate a economiilor lumii ♦ Acoperirea cu reţele 5G va creşte în oraşele mari americane, dar efortul se va lovi de lipsa echipamentelor made in USA şi de creşterea rezistenţei locale, alimentată de îngrijorări privind efectele asupra sănătăţii ale undelor emise de antenele 5G.
Deprecierea dolarului faţă de euro, politici comerciale mai agresive ale Washingtonului, ieftinirea petrolului, intensificarea tensiunilor geopolitice în Asia, o cursă pentru cucerirea rutelor spaţiale şi înflorirea reţelelor 5G sunt câteva predicţii pentru 2020 care i-ar putea interesa pe investitori şi economişti.
Însă un an înseamnă mult timp pentru pieţe şi pentru economii şi multe pot devia de la normal, după cum scrie Financial Times. În vremuri în care singura certitudine este incertitudinea, cu lideri politici imprevizibili, cu războaie hibride şi alianţe schimbătoare, predicţiile economice, care ţin de toate aceste lucruri, au început să fie mai mult o artă decât o ştiinţă. Analiştii trebuie totuşi să facă prognoze deoarece clienţi precum investitori şi companii le folosesc pentru a-şi realiza bugetele şi strategiile.
Cele mai multe dintre băncile de investiţii mari prognozează că dolarul, activ de refugiu, se va deprecia modest în faţa celorlalte valute principale anul viitor dacă economia globală îşi va menţine actualul ritm de creştere.
Deutsche Bank, Goldman Sachs şi Bank of New York Mellon văd toate dolarul pierzându-şi din forţă pe măsură ce îngrijorările privind creşterea economiei globale se reduc, impulsionând cererea pentru pariuri mai riscante în timp ce banca centrală americană menţine sau chiar diminuează dobânzile. BlackRock se aşteaptă la o depreciere uşoară a dolarului în prima jumătate a anului viitor. Economiştii de la Citigroup cred că menţinerea dobânzilor în SUA, sau chiar reducerea lor, ar putea reprezenta catalizatorul pentru slăbirea monedei americane anul viitor în condiţiile în care a păstra dolarul va deveni mai puţin profitabil. Estimarea medie este că la sfârşitul anului 2020 un euro se va tranzacţiona cu 1,16 dolari, faţă de 1,10 dolari în prezent, potrivit Bloomberg. Însă aprecieri similare din anii trecuţi s-au dovedit a fi imprecise, notează Financial Times. Convingerile pe care se bazează analiştii sunt prea confortabile pentru unii. Andreas Koenig, strateg valutar la Amundi, povesteşte pentru FT că fiecare şedinţă pe care a avut-o cu analişti despre perspectivele pentru anul viitor a ajuns la concluzia că dolarul se va deprecia faţă de principalul concurent, euro. Greutatea acestor aşteptări înseamnă că Koenig „ar fi foarte surprins dacă consensul se adevereşte“. Pentru el, rata de dobândă de 1,75% a Fed este enormă dacă este comparată cu dobânzile negative ale celorlalte economii importante.
Strategii de la A.T. Kearney văd dolarul rămânând puternic în 2020, poate chiar apreciindu-se în raport cu monedele de circulaţie internaţională. „Chiar dacă dobânzile din SUA sunt tăiate, efectul va fi limitat de politicile monetare relaxate din Asia şi Europa“, arată prognozele A.T. Kearney.
Aprecierea dolarului va îmbunătăţi competitivitatea exporturilor Chinei şi ale altor economii emergente, alimentând retorica despre războaie valutare. ING, care avertizează investitorii să se pregătească de un 2020 dezamăgitor, estimează că la finalul anului euro se va tranzacţiona cu 1,13 dolari pe unitate. „Nu credem că dolarul este supraevaluat faţă de euro şi yen. Dacă dolarul chiar se depreciază în 2020, va fi probabil în raport cu monedele care au în spate materii prime“, spun proiecţiile ING. De asemenea, Europa nu va fi deosebit de atractivă ca destinaţie pentru investiţii.
Un activ urmărit cu atenţie de investitori şi de strategii guvernelor este petrolul, de care depind preţurile energiei şi carburanţilor şi în cele din urmă inflaţia generală.
EIA, Administraţia americană de informaţii în domeniul energiei, a majorat recent, pentru a doua oară la rând, estimarea privind preţul petrolului Brent din anul acesta şi următorul. Astfel, agenţia a urcat prognoza pentru 2019 de la 63,59 de dolari pe baril (cât estima în noiembrie) la 63,93 dolari pe baril, iar pe cea pentru 2020 de la 60,1 dolari pe baril la 60,51 dolari pe baril. Brentul este referinţa pentru piaţa europeană. JP Morgan proiectează un preţ de 64,50 de dolari pe baril pentru petrolul Brent în 2020, notează Reuters. Analiştii de la Goldman Sachs se aşteaptă la un preţ mediu al Brentului de 63 de dolari pe baril anul viitor. Cotaţiile ţiţeiului depind de ofertă, dominată de statele OPEC, care pot manipula preţul prin reducerea sau creşterea producţiei, şi de cerere, influenţată de starea de sănătate a economiilor lumii. Şi JP Morgan şi Goldman se aşteaptă la tăieri de producţie din partea OPEC al căror efect va fi amplificat de îmbunătăţirea condiţiilor din economiile emergente.
A.T. Kearney se duce cu prezicerile şi pe tărâmuri mai exotice. Astfel, firma de consultanţă spune că în 2020 va deveni mai intensă cursa dintre ţări pentru premiere în domeniul 5G, iar atenţia va fi captată în primul rând de bătălia dintre SUA şi China. Acoperirea cu reţele 5G va creşte în oraşele mari americane, dar efortul se va lovi de lipsa echipamentelor made in USA şi de creşterea rezistenţei locale, alimentată de îngrijorări privind efectele asupra sănătăţii ale undelor emise de antenele 5G. În aceste condiţii, China va fi principalul câştigător în 2020, ajungând să aibă cea mai mare acoperire cu astfel de reţele. O cursă internaţională se dă şi pentru cucerirea spaţiului, unde se vor ciocni interese comerciale şi naţionale. Tot mai multe entităţi, de stat sau private, s-au aventurat în spaţiu anul acesta, creând competiţie şi probleme de reglementare care vor persista în 2020.
Spaţiul va deveni şi mai aglomerat deoarece se va mări numărul de ţări care pregătesc misiuni în timp ce companii private ca SpaceX progresează cu planurile lor. Aceste activităţi vor determina guvernele să discute despre traficul spaţial şi managementul deşeurilor spaţiale. Însă aceste eforturi vor fi sabotate de competiţia geopolitică.
Multe vor depinde de ce se întâmplă la conducerea SUA, cea mai mare şi influentă economie din lume. 2020 va fi an electoral acolo, iar preşedintele Donald Trump, care până acum a dat peste cap toată ordinea geopolitică şi comercială la crearea căreia care chiar SUA a ajutat, nu este pregătit să cedeze comanda. Trump a pornit războaie comerciale, a atacat instituţii internaţionale ca Organizaţia Mondială a Comerţului şi Banca Mondială, a îndepărtat de SUA aliaţi tradiţionali comerciali şi din cadrul NATO şi face presiuni asupra băncii centrale a SUA. Cum în noiembrie vor fi alegeri, până atunci Trump ar putea continua ce a început, chiar cu forţă mai mare.
Trump nu este singurul care perturbă ordinea din comerţul global. Un război comercial se duce între Japonia şi Coreea de Sud, foşti aliaţi, iar tensiunile pot creşte în 2020, afectând în principal piaţa cipurilor.
