Datoria externa pe termen scurt a scazut usor in trimestrul al doilea, intrerupand astfel o serie de peste trei ani in care a crescut neintrerupt. La jumatatea anului, datoria pe termen scurt era de 17,59 miliarde de euro, respectiv cu 3,4% mai mica decat nivelul de 18,22 miliarde de euro, inregistrat in martie, arata datele BNR.
Corectia a fost generata de scaderea finantarilor atrase de bancile locale pe termen scurt cu aproape 700 mil euro, pana la 7,8 mld. euro. Totodata, companiile si-au majorat foarte putin imprumuturile atrase pe termen scurt, pana la 9,6 mld. euro.
Bancile si companiile private sunt responsabile aproape in totalitate pentru imprumuturile atrase din afara pe termen scurt (perioade mai mici de un an).
Datoria externa pe termen scurt a inregistrat un ritm alert de crestere incepand din 2005. Daca la sfarsitul anului 2004 soldul era de 2,7 miliarde de euro, pana in decembrie 2006 crescuse de patru ori, ajungand la 10,9 miliarde de euro.
Varful istoric a fost atins in martie anul acesta, cand totalul imprumuturilor atrase din strainatate pe termen scurt era de 18,22 miliarde de euro.
Desi si-au redus finantarile atrase pe termen scurt, bancile au imprumutat mai mult pe termene lungi, soldul acestor datorii urcand cu 2,8 miliarde de euro, pana la 14,4 miliarde de euro.
"Bancile au incercat sa transfere datoriile pe termen scurt in imprumuturi pe termen lung, ca sa evite costurile rezervelor minime obligatorii", apreciaza Otilia Ciotau, economistul-sef al Piraeus Bank. De altfel, datele BNR arata ca depozitele pe termen mediu si lung atrase de bancile locale de la nerezidenti aproape s-au dublat in primele sase luni ale anului, atingand in iunie un varf istoric de 5,94 miliarde de euro. Luna iulie a adus o corectie usoara, soldul coborand la 5,8 miliarde de euro.
Aceste depozite reprezinta o forma prin care bancile locale atrag finantari de la actionarii lor, spun analistii. Practic, bancile locale schimba leii pe care ii detin contra euro in cadrul unor tranzactii (cross currency swap) cu banci din strainatate. Ulterior, strainii plaseaza leii atrasi in depozite pe termen lung tot la bancile locale. In cazul in care depozitele au scadente mai mari de doi ani, bancile locale nu mai sunt nevoite sa constituie rezerve minime obligatorii, potrivit normelor BNR. Astfel, banca locala obtine finantari in euro la costuri comparabile cu cele de pe pietele internationale, iar in acelasi timp reusesta sa isi pastreze si lichiditatile in lei. Costurile legate de rezervele minime obligatorii sunt importante, in conditiile in care BNR le impune bancilor locale sa imobilizeze 20% din fondurile atrase in lei (pe perioade mai mici de doi ani) si 40% din cele in valuta - indiferent de maturitate.
Otilia Ciotau noteaza insa ca aceste produse complexe, desi au aparent scadente lungi, se pot comporta ca o datorie pe termen scurt, in cazul in care bancile straine ar ajunge sa se confrunte cu probleme.
In primavara, cand tensiunea pe pietele internationale era ridicata, bancile locale au continuat sa primeasca finantari de la actionari, insa costurile atragerii fondurilor au urcat. Unii jucatori, precum Volksbank, au preferat chiar sa se reorienteze pe atragerea de depozite pe plan local, inclusiv in valuta, in conditiile in care costurile fondurilor atrase de la actionari urcasera semnificativ. "Micsorarea datoriei pe termen scurt a bancilor reflecta si o scadere a plasamentelor speculative", considera Radu Craciun, directorul de investitii al Interamerican Pensii.
Desi finantarile atrase pe termen scurt au inregistrat o corectie, soldul total al datoriei externe a crescut in trimestrul al doilea cu 4,54 miliarde de euro, ajungand astfel la un nou maxim istoric, de 65,6 miliarde de euro. Cresterea datoriei totale este totusi usor mai mica decat saltul inregistrat in trimestrul al doilea din 2007, de 4,54 miliarde de lei.
In conditiile in care statul s-a imprumutat mai putin pe pietele externe, datoria publica a crescut foarte putin, ajungand la 9,9 miliarde de euro. Astfel, ponderea sa in totalul datoriei a continuat sa coboare, spre 15%. Nivelul ridicat al datoriei externe este considerat de analistii externi unul dintre factorii de risc ai economiei romanesti, alaturi de deficitul de cont curent.
Cea mai mare ingrijorare o ridica tocmai datoria pe termen scurt, care inregistra un ritm de crestere exploziv. Chiar si dupa corectia din trimestrul al doilea, datoria pe termen scurt ajunsese sa reprezinte 73% din rezervele valutare ale BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
