Piaţa de factoring a trecut de pragul de 4 miliarde de euro la mijlocul anului, creşterea înregistrată fiind de aproape 10%, faţă de perioada similiară din 2022, din care operaţiunile de factoring intern s-au apropiat de 3,5 mld. euro, echivalentul unui avans de 17%, potrivit studiului semestrial al pieţei derulat de Asociaţia Română de Factoring (ARF), care are la bază date oferite atât de membrii ARF (bănci si IFN-uri), dar şi estimări ale asociaţiei cu privire la restul jucătorilor din piaţă.
Una dintre cele mai spectaculoase creşteri se regăseşte pe segmentul factoringului revers, care a marcat un avans de 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, continuând evoluţia ascendentă.
“Cu o pondere de aproximativ 42% în operaţiunile de factoring intern, factoringul revers a devenit o opţiune de finanţare de bază pentru multe companii furnizoare de produse şi servicii pentru marile lanţuri de KA. Dealtfel, din datele noastre, pe zona de factoring intern, sectorul FMCG are şi cea mai mare pondere, de 17%, din totalul domeniilor de activitate care operează cu aceste tipuri de produse. Aici avem, în cifre absolute, un volum de peste 600 de milioane de euro la nivelul primului semestru al anului 2022, faţă de 500 de milioane, în 2022. Evoluţia consumului, întreţinută de temperarea evoluţiei inflaţiei, a contribuit în mare masură la aceste volume realizate de sectorul FMCG”, explică Bogdan Roşu, preşedinte al Asociaţiei Române de Factoring.
Tot din punct de vedere al domeniilor de activitate, pe locul al doilea în cadrul factoringului intern se situeaza sectorul sectorul IT & C, cu o pondere de 15% (aprox 493 de milioane euro) urmat de Auto, utilaje si echipamente cu 14% (479 de milioane de euro).
Sectorul energie, cu o contribuţie de doar 11% ( 370 de miloane de euro), şi-a dublat nivelul în perioada analizată faţă de anul precedent.
În rândul companiilor care au accesat finanţări prin factoring intern şi de export în prima jumătate a lui 2023, cele mai mari volume au fost derulate de companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (47%), în timp ce companiile medii, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 şi 50 de milioane de euro au avut o pondere de 33%.
Companiile cu un nivel al afacerilor sub 5 milioane de euro au o pondere de 20% din volumul creanţelor cesionate în factoring.
Din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern si de export, contribuţia cea mai mare (50%) este a companiilor din zona Bucureşti-Ilfov (1.96 miliarde euro), urmat de zona Sud – Muntenia cu 495 de milioane de euro. La polul opus se află companiile din zona de dezvoltare Nord-Est, acestea cesionând, prin factoring, creanţe de aproape 10 milioane euro.
„Din punct de vedere al comportamentului de plată, în ciuda provocarilor pieţei cu care s-au confruntat, constatăm ca situaţia firmelor româneşti care apelează la soluţii de factoring nu s-a deteriorat, ci a rămas stabilă, întarzierea medie la plată din partea debitorilor cedaţi, faţă de termenele contractuale, rămânând constantă şi anume 5 zile, acest lucru confirmând modul prudent în care Bancile şi IFN-urile gestionează riscul pe produsele de factoring”, adaugă Bogdan Rosu.
Studiul privind piaţa de factoring la nivelul primelor 6 luni din 2023 a fost derulat de catre IPSOS Interactive Services în conformitate cu regulile Codului Internaţional de Cercetare de Piaţă şi Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind incluşi membrii ARF Access Financial Services IFN SA, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., EximBank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, OTP Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum şi alte instituţii financiare non-membre.
