♦ BNR vorbeşte de intrări la rezerva valutară de peste 3,6 mld. euro în octombrie, care includ şi alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (aflate la BNR) - inclusiv o tranşă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - în sumă de peste 2,5 mld. euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au depăşit la sfârşitul lunii octombrie în premieră pragul de 50 mld. euro, ajungând la nivelul record de 51,8 mld. euro, conform datelor de la Banca Naţională.
Comparativ cu nivelul de la finalul lunii septembrie 2022, rezervele internaţionale au crescut în octombrie cu 2,4 mld. euro, respectiv cu 5%. În raport cu nivelul din octombrie 2021, rezervele internaţionale au făcut în ultimul an un salt de 6,8 mld. euro, respectiv de 15%. Analizând rezervele internaţionale pe componente observăm că rezervele valutare la BNR au urcat la 31 octombrie 2022 până la 46,3 mld. euro, în creştere cu 2,6 mld. euro faţă de 43,7 mld. euro la 30 septembrie 2022. Iar nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone, astfel că, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea era în octombrie de aproximativ 5,5 mld. euro.
BNR vorbeşte de intrări la rezerva valutară de peste 3,6 mld. euro în octombrie, care includ şi alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (aflate la BNR) - inclusiv o tranşă din împrumutul acordat de CE în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - în sumă de peste 2,5 mld. euro.
Astfel, banii din PNRR încă nu se văd în economie, dar umflă rezervele internaţionale ale României la BNR care au trecut în premieră de borna de 50 mld. euro.
„În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: intrări de 3.638 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (inclusiv o tranşă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - în sumă de aproximativ 2.562 milioane euro); alimentarea contului Comisiei Europene şi altele“, a transmis ieri BNR.
Pe de altă parte, în octombrie au ieşit din rezerva valutară peste 1 mld. euro reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele, conform informaţiilor transmise de BNR.
Reprezentanţii BNR au spus de mai multe ori în ultimii ani că rezervele internaţionale, valutare şi de aur, sunt adecvate situaţiei României.
Dar ce rol au rezervele internaţionale?
„Rezervele internaţionale ale României au un rol-cheie în atenuarea creşterii volatilităţii pieţei valutare, prin aceasta contribuind la asigurarea condiţiilor pentru atingerea de către banca centrală, prin politicile sale specifice, a obiectivelor referitoare la stabilitatea preţurilor şi la stabilitatea financiară“, susţine BNR în Raportul anual pentru 2021.
Chiar dacă nu sunt anunţate public, uneori există intervenţii ale BNR legate de rezerva valutară pentru a influenţa cursul de schimb.
Rezervele internaţionale sunt constituite din active lichide, tranzacţionabile pe pieţele internaţionale, astfel că un volum adecvat al acestora conferă o credibilitate sporită în capacitatea autorităţilor de a gestiona situaţii de criză şi, dată fiind calitatea politicilor economice, contribuie la ameliorarea costurilor asociate împrumuturilor externe ale statului, mai susţine BNR.
O problemă pentru România o reprezintă creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, acestea punând presiune pe imaginea României pe scena economică internaţională. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2022 a fost de 74,3%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021, potrivit celor mai recente date ale BNR privind balanţa de plăţi.
Iar rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,2% în perioada ianuarie - august 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.
Analizând evoluţia cifrelor din ultimii ani observăm că datoria externă totală a României a crescut în 5 ani cu circa 44 mld. euro, până la aproape 142 mld. euro în luna august 2022, conform celor mai recente date ale BNR privind balanţa de plăţi. Pe de altă parte, rezervele valutare s-au majorat cu circa 12 mld. euro în 5 ani, la 43 mld. euro în august, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, ar avea un plus de 25 mld. euro în 5 ani, urmând să ajungă la 93 mld. euro în 2022, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză.
O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani şi a depăşit mult nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută.
Faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.
Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008 şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Dar este important şi raportul dintre această datorie şi rezervele valutare ale BNR. Datoria externă pe termen scurt a crescut în ultimii 5 ani cu peste 15 mld. euro, până la peste 45 mld. euro, ascensiunea fiind determinată, în principal, de finanţările pe termen scurt ale statului. Soldul datoriei externe pe termen scurt, este peste vârful din toamna anului 2008, de 24 mld. euro, dar şi rezervele valutare sunt mai mari.
Raportul dintre datoria externă pe termen scurt şi rezerva de valută ajunsese la un vârf de aproximativ 90% în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine.
Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.
Piaţa valutară a fost relativ stabilă în primele 10 luni din 2022, cursul de schimb fiind până în iulie peste 4,94 lei/euro, dar sub 4,95 lei/euro, pentru ca din august să coboare spre 4,8 lei/euro, pe fondul influenţei unor factori conjuncturali. Însă, începutul toamnei a readus tendinţa de depreciere a leului în faţa euro, în septembrie cotaţia leu/euro revenind peste 4,94 lei/euro. În octombrie s-a observat din nou revenirea monedei naţionale pe o tendinţă de apreciere în raport cu euro, cursul de schimb coborând iar spre 4,9 lei/euro.
BNR ar putea, în principiu, să intervină pe piaţa valutară, să cumpere euro şi să influenţeze astfel într-o oarecare măsură evoluţia cursului valutar leu/euro spre un nivel mai ridicat, care să fie corelat mai bine cu fundamentele economiei, problemă adusă în discuţie în ultima perioadă de unii analişti. BNR ar putea să majoreze şi rezervele valutare, după cum au susţinut unii analişti. Însă, cumpărarea de valută ar presuspune injecţie de lichiditate în piaţă, iar BNR urmăreşte „controlul ferm al lichidităţii“.
Chiar dacă nu sunt anunţate public, uneori există intervenţii ale BNR legate de rezerva valutară pentru a influenţa cursul de schimb. În contextul actual, cu inflaţie de aproape 16% eventualele intervenţii pe piaţa valutară au rolul de a nu reintensifica presiunile inflaţioniste, mai ales în condiţiile în care inflaţia a crescut peste aşteptări. Astfel, dacă BNR vinde valută, intervine şi pe piaţa monetară absorbind lichiditatea în lei, şi astfel încearcă să nu scape inflaţia de sub control. Unele bănci centrale încearcă să combată inflaţia prin întărirea monedei naţionale în faţa euro.
