Suntem acum în plin proces de recrutare a auditorului financiar şi a organelor statutare, de conducere a băncii. Practic vorbim de 7 membri în Consiliul de Supraveghere al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, aşa cum se numeşte acum şi vorbim de un preşedinte şi un vicepreşedinte pe partea executivă, a spus Mihai Precup, Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor, în cadrul Conferinţei ZF Bankers Summit 2023, ziua 2.
“Anul trecut s-au făcut pentru prima dată paşi concreţi. De asemenea, s-au făcut paşi importanţi în ultimele luni în această direcţie şi noul ministru de finanţe a hotărât că trebuie să închidem acest proiect fiind un punct important din PNRR. Practic va trebui să operaţionalizăm banca de dezvoltare până la finalul trimestrullui patru din 2024. Sperăm ca până în 2025 banca de dezvoltare să fie operaţională”, a spus Mihai Precup.
El a mai adăugat că că în ianuarie anul acest s-a primit acordul de la Comisia Europeană cu privire la înfiinţarea băncii.
“Capitalul băncii este de 3 mld. lei care vin din partea bugetului de stat. Avem şi 10 mil. euro din partea PNRR, dar aceşti bani se vor duce 1 mil. euro înspre partea de asitenţă tehnică şi 9 mil. euro căre achiziţia de echipamente IT”, a mai spus Mihai Precup
Ce a mai spus Mihai Precup, Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor
Atât FNGCIMM, cât şi Fondul Român de Contragarantare şi Eximbank prin garanţie, nume şi constat, vor trece sub umbrela băncii de dezvoltare. La nivelul Ministerului Finanţelor am încercat ca toate aceste iniţiative de garanatre să nu se caibalizeze între ele. FNGCIMM face garanţii până în 10 mil. lei, avem Eximbank care face garanţii pentru companii mari şi foarte mari din România şi FRC care a preluat câteva component din cadrul IMM Invest.
Banca de dezvoltare va funcţiona ca orice altă bancă, sub supravegherea BNR însă constituirea ei va fi pe baza legii specific şi actului constitutive. Odată ce acest exerciţiu este încheiat, putem vorbi de înregistrarea băncii la Registrul Comerţului şi să avem o bancă funcţională, urmând ca noua conducere care are un mandat de 2 ani să se ocupe exclusiv de operaţionalizarea băncii, procedurile, tot ceea ce înseamnă instrumente financiare pe care banca trebuie să le creeze.
Cred că este important faptul că în constituirea băncii de dezvoltare am început o cooperare atât cu Banca Mondială, cât şi o corespondenţă cu Banca Europeană pentru INvestiţii. Părerea mea este că rolul Băncii Mondiale este mai mult de a oferi strategie cu privire la banca de dezvoltare, iar Banca Europeană de Investiţii ar putea să ne ajute la identificarea instrumentelor financiare adaptate pentru a putea răspunde la market gaps sau market failures.
Acolo unde sectorul bancar tradiţional nu finanţează, fie că vorbim de produse sau sectoare economice, rolul băncii de dezvoltare este să facă un pas şi să finanţeze acele elemente. Este la fel extrem de important ca banca de dezvoltare să nu se canibalizeze cu sectorul bancar tradiţional. Obiectivul nu este să avem o altă bancă comercială, ci să avem o bancă prin care statul îşi finanţează priorităţile, dar unde vine să susţină sectoruil privat acolo unde sectorul bancar este mai reticent.
Anul trecut a fost un an record în ceea ce priveşte crearea de instrumente financiare, atât prin demararea proiectului de bancă de dezvoltare, cât şi din perspectiva fondului de fonduri. Vorbim de 400 mil. euro, bani care vor merge spre capitalizarea companiilor româneşti. Din această perspectivă sunt două mari provocări, co-finanţarea şi capacitatea fondurilor să găsească ţine suficiente. Vorbim de companii cu capacitate de creştere, cât şi companii care sunt în curs de dezvoltare suficiente la nivel naţional. Dacă mai luăm şi faptul că 33% din companiile înregistrate în România au fonduri proprii negative, practic lipsesc undeva pe la 30 mld. euro, iar nişa companiilor care sunt eligibile atât pentru bănci, cât şi pentru fondurile de venture capital sau private equity se îngustează foarte mult.
@În ceea ce priveşte capacitatea de coâfinanţare, la momentul aprobării, fondurile respective trebuie să vină cu letter of intent şi analizăm foarte bine credibilitatea investitorilor.
@Din cele 400 mil. euro, circa 100 mil. euro s-au alocat înspre 5 fonduri de private equity.
@Eu cred foarte tare că rolul băncii de dezvoltare este în primul rând a fi un centru de expertiză în a crea asistenţă tehnică pentru proiecte de investiţii. Dacă ne uităm şi vedem rolul Băncii Europene de Investiţii, BERD, Băncii Mondiale, toate aceste bănci de dezvoltare au departamente puternice de asistenţă tehnică. Vorbim de ceea ce se numeşte project finance, finanţare de infrastructură, rolul băncii de dezvoltare este de a încuraja atragerea fondurilor europene şi a se implica în investiţii care atrag aceste fonduri.
@Banca de dezvoltare trebuie să fie ca un fel de canal care atrage bani din partea instituţiilor financiare internaţionale direct în economia reală. Ar terbui să cunoască realităţile economiei reale şi să fie capabilă să distribuie banii.
@Un alt element important este să finanţeze priorităţile statului în termini de dezvoltare. Banca de dezvoltare poate să joace un rol complementar cu sectorul privat. Sperăm ca până în 2025 banca de dezvoltare să fie operaţională. În ceea ce priveşte implementarea PNRR, IMM Invest a fost un exemplu de succes de parteneriat public privat.
@În ceea ce priveşte finanţarea pe termen lung, cred că România a avut un partener solid din partea instituţiilor financiare internaţionale, atât în ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, cât şi din partea companiilor private.
