România are în continuare o pondere destul de mică a populaţiei bancarizate faţă de alte ţări, de 60%, în timp ce nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa, la aceste rezultate contribuind nivelul redus de alfabetizare financiară, nivelul ridicat al economiei gri şi preferinţa consumatorilor şi a firmelor pentru numerar, arată un studiu Mastercard.
În comparaţie, ponderea populaţiei bancarizate este de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria şi 86% în Croaţia.
O premisă majoră pentru accesul populaţiei la servicii financiare este infrastructura de plăţi. Conform Indicelui Plăţilor Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluţia plăţilor digitale la nivelul unei ţări, sub-indicele Infrastructură a obţinut 69 de puncte din 100 în România.
„Datele ne arată că, în acest moment, 2 din 5 români nu au acces la produse şi servicii financiare şi, prin urmare, nu pot utiliza plăţile digitale. Infrastructura este elementul fundamental în orice domeniu, indiferent dacă vorbim despre construcţii, transporturi sau industria de plăţi. Aşadar, dezvoltarea infrastructurii este baza pentru creşterea gradului de incluziune financiară, pe care se aşează apoi eforturile de educare a consumatorilor şi stimulare a adopţiei plăţilor digitale şi a inovaţiilor din această zonă. Sunt necesare, în continuare, investiţii susţinute pentru a creşte reţeaua naţională de terminalizare şi acceptare, în special în mediul rural şi urbanul mic”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.
De asemenea, reglementarea cadrului legislativ joacă un rol cheie, iar o acţiune cu impact o constituie modificarea legii cash-back prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru scăderea pragului la 10.000 de euro cifra de afaceri anuală, firmele fiind astfel obligate să pună la dispoziţia clienţilor opţiuni digitale de plată începând cu 1 ianuarie 2023.
Sub-indicele Infrastructură analizează pregătirea infrastructurii existente şi capacitatea acesteia de a permite plăţi electronice, urmărind două componente: infrastructura fără numerar şi disponibilitatea soluţiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.
În analiza realizată, componenta Infrastructura fără numerar a obţinut 83 de puncte din 100 la nivelul pieţei locale. Acest indice măsoară răspândirea principalelor mijloace de plată fără numerar, analizând doi factori: penetrarea conturilor bancare şi a cardurilor de consum în rândul populaţiei adulte totale şi rata de terminalizare în rândul comercianţilor locali.
