Ministerul finantelor nu este preocupat de lichiditatea mare de pe piata monetara, care a ajuns sa acopere de doua ori necesarul de finantare a deficitului fiscal.
"Ministerul Finantelor n-o sa se imprumute mai mult decat are nevoie, pentru ca nu este rolul sau sa se ocupe de excesul de lichiditate din piata", afirma Enache Jiru, secretar de stat in ministerul finantelor, responsabil de Trezoreria statului.
De fapt, nivelul ridicat al lichiditatii pe piata monetara interbancara ajuta ministerul finantelor sa-si continue strategia de reducere a dobanzilor, care nu poate decat sa profite de excesul de bani alimentat de posibilitatile limitate de plasamente interbancare, dar mai ales de nivelul inca scazut al sumelor alocate de banci pentru credite.
Practic, o crestere rapida a pietei creditului ar reprezenta un risc pentru ministerul finantelor, care ar ajunge sa se bata direct cu bancile pentru a atrage bani din piata. Tocmai de aceea Finantele continua sa iasa si pe piata externa pentru finantarea deficitului, evitand astfel ca Trezoreria sa redevina captiva pe piata interna, cu riscul corespunzator al imposibilitatii de a mai controla directia dobanzilor.
Jiru sustine ca prin politica de trezorerie ministerul finantelor nu alimenteaza excesul de lichiditate din piata, ceea ce ar mari costurile de sterilizare ale BNR, absorbind mare parte din banii care ajung in piata la diferite scadente ale titlurilor de stat.
"Noi continuam sa intindem maturitatile, asigurand lichiditate pentru fiecare scadenta pe care o oferim", spune Jiru. Saptamana viitoare este programata a doua emisiune de obligatiuni pe trei ani, in valoare de 200 miliarde de lei, ca si prima. Aceasta a doua emisiune ar trebui sa confirme nivelul de dobanda obtinut de Finante saptamana trecuta.
Anuntata emisiune de obligatiuni in euro pentru piata interna, cu scadenta de trei ani, va fi lansata in transe, in lunile aprilie si mai. "Nu facem decat sa refinantam imprumutul in valuta luat de pe piata interna anul trecut. Practic nu este un imprumut nou", spune Jiru. Obligatiunile in euro vor fi vandute prin licitatie competitiva, ca si cele in lei, pentru ca Finantele sa nu fie acuzate ca ar forta un anumit nivel de dobanda. Valoarea emisiunilor ar putea ajunge la 300 milioane de euro.
Dobanzile mai si urca
Banca centrala a surpins ieri piata monetara prin dobanzile platite la depozitele la o luna. Dupa ce in ultimele trei saptamani a redus treptat dobanzile platite bancilor, de la 18,5% in 20 februarie la 15,5% la sfarsitul saptamanii trecute, ieri, brusc, a acceptat sa plateasca o dobanda maxima de 18,35% pe an. BNR a atras insa doar 2.210 miliarde de lei de la banci, chiar daca intentiona sa ia 4.600 miliarde de lei.
"O explicatie pentru cresterea dobanzilor ar fi faptul ca banca centrala a vrut sa atraga atentia ca dobanzile pot sa si creasca nu numai sa scada. Probabil ca nu <ambratiseaza> totusi ideea dobanzilor real negative pe care incep sa le ofere bancile", a comentat un dealer.
Dobanzile la care s-au facut ieri tranzactii intre banci au fost in jur de 14/16% pe an, volumul fiind destul de redus.
oana.nuta@zf.ro; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
