Presiunea pe leu, explicată în principal prin efectul disputelor politice de la Bucureşti asupra pieţelor externe, s-a intensificat în ultimele trei săptămâni, iar cursul a depăşit maxim după maxim, luna iulie devenind una dintre cele mai dificile pentru moneda naţională.
"Combinaţia dintre ceea ce par a fi intervenţii moderate pe piaţa valutară şi persistenţa tensiunilor politice a contribuit la atingerea unui nou minim istoric pentru leu, de 4,5825 lei/euro. Slăbirea recentă a leului a avut loc într-un context extern destul de «roz», dar o schimbare a sentimentului ar putea să facă ca recenta depreciere să pară slabă", spune Vlad Muscalu, analist al ING Bank.
Analiştii Erste Bank consideră că presiunile ample externe şi interne asupra leului justifică ezitarea BNR de a interveni mai puternic pe piaţa valutară.
Scandalul de pe scena politică internă care a culminat la începutul lunii iulie cu suspendarea de către Parlament a preşedintelui Traian Băsescu şi trimiterea demiterii lui către votul populaţiei, dar şi luptele politice care au urmat între cele două tabere politice USL/PDL au făcut ca vineri cursul de schimb să treacă de 4,6 lei pentru un euro pe piaţa interbancară. În timp ce politicienii se luptă cu toate forţele şi referinţele publicate de BNR pentru euro şi dolar au atins vineri noi valori record, de 4,5848 lei/euro şi respectiv 3,7438 lei/dolar.
Analistul economic Aurelian Dochia consideră că presiunile de depreciere vor continua şi aminteşte că toate datoriile şi obligaţiile care sunt exprimate în euro sau dolari vor fi mult mai împovărătoare.
El a adus în discuţie o serie de elemente care justifică niveluri mai ridicate ale cursului leu/euro în acest an, cum ar fi volumul redus al investiţiilor străine directe, trendul descendent al intrărilor de capitaluri străine, dar şi deteriorarea performanţelor economiei şi creşterea şomajului.
Însă, la toate aceste elemente s-a adăugat situaţia politică care a dat un "bobârnac" şi a făcut să se precipite factorii existenţi, spune Dochia.
"Probabil, în lipsa tensiunilor politice, tendinţa de depreciere ar fi fost mult mai eşalonată în timp. Aşa, lucrurile s-au precipitat. Din păcate, cred că nici în planul economiei reale, nici în plan politic nu ne putem aştepta în perioada următoare la inversarea tendinţei. Este clar că până la alegerile din toamnă nicio linişte politică nu se va instaura. Probabil că presiunile de depreciere vor continua."
Dochia consideră că la un curs apropiat de 4,6 lei/euro sunt puse multe lucruri în pericol, "apar multe complicaţii".
"Toate datoriile şi obligaţiile care sunt exprimate în euro sau dolari vor fi mult mai împovărătoare. Mai devreme sau mai târziu aprecierea euro şi a dolarului se vor vedea în preţurile bunurilor importate. Exportatorii, în principiu, sunt ajutaţi de depreciere, dar o mare parte din exporturi au la bază importurile, astfel că impactul pozitiv nu se prea cunoaşte."
Dochia a adus în discuţie reluarea creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale, care, cumulată cu deprecierea leului faţă de dolar, va avea consecinţe din ce în ce mai vizibile pe piaţa românească. "Preţul petrolului se duce aproape în orice alt preţ, având în vedere contribuţia petrolului la transporturi, producţie, energie termică. Presiunile inflaţioniste se vor intensifica."
Pe cine ajută deprecierea şi pe cine loveşte
Impactul deprecierii leului se vede şi la nivelul încrederii consumatorilor, cei cu împrumuturi în valută conştientizând reducerea veniturilor disponibile.
Totodată, rata creditelor neperformante este corelată pozitiv cu rata de schimb.
Un curs depreciat ajută, teoretic, pe termen scurt exporturile - segment care a susţinut economia în criză, amplificând competitivitatea prin preţ, dar evoluţia efectivă a exporturilor este în mai mare măsură influenţată de evoluţia cererii externe. O altă problemă este ponderea mare a importurilor în exporturi, care limitează câştigul din depreciere. Deprecierea leului ar putea susţine şi strategia adoptată de BNR pentru încurajarea creditării în lei, însă depinde cât de atractive vor deveni dobânzile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
