Banca Nationala va mentine conditiile monetare restrictive chiar si cand dezinflatia va aparea, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la prezentarea raportului privind inflatia in primul trimestru al acestui an.
"Si cand vor aparea scaderi de preturi vom ramane prudenti", a spus Isarescu. Iar banca centrala are toate motivele sa fie prudenta atat timp cat tocmai a corectat in sens negativ prognoza de inflatie pentru sfarsitul acestui an: 6,8% fata de 6,5% la inceputul anului, noul nivel fiind cu 1,8 puncte procentuale peste tinta anuala pastrata la 5%.
Socoteala a fost incurcata in primul rand de introducerea taxei pe viciu, care scumpeste in mod automat tigarile si alcoolul, impactul asupra inflatiei proiectate pentru anul 2006 fiind estimat de BNR la 1,1 puncte procentuale.
"Ingrijorarea BNR pentru aceste majorari este justificata atat de impactul lor major asupra ratei inflatiei, cat si de posibilitatea asteptarilor inflationiste de natura a periclita trendul dezinflatiei chiar pe termen mai indelungat", se spune in raportul trimestrial al bancii centrale.
De altfel, unul din riscurile principale invocate de BNR in lupta cu inflatia il constituie tocmai anticipatiile inflationiste ale publicului si ale comunitatii de afaceri, care persista si chiar "s-au inrautatit", dupa cum arata cercetarile bancii centrale.
"Publicul inca nu crede in scaderea inflatiei si are si motive", a spus Isarescu.
El a declarat ca BNR nu a constatat nici la sedinta de politica monetara de saptamana trecuta a Consiliului de Administratie si nici la cea din martie "o schimbare atat de importanta incat sa determine modificarea dobanzii".
"Nu vad o frecventa mare a modificarilor de dobanda cu exceptia perioadelor de lansare a unui trend", a declarat guvernatorul. Incepand din februarie, dobanda de politica monetara a BNR se situeaza la 8,5% pe an, desi pe piata au circulat asteptari privind o eventuala majorare a acesteia.
Desigur, se poate discuta in ce masura cresterea dobanzii cu un punct, operata in februarie, a fost suficient de mare pentru ca BNR sa obtina efectul dorit din punctul de vedere al constrangerii cererii de consum.
Astfel, raportul privind inflatia ia in calcul o eventuala "supraestimare" a gradului de restrictivitate a conditiilor monetare actuale, cauzata inclusiv de potentiala intarziere a transmiterii impulsurilor date de majorarea dobanzii de interventie si de intensificarea sterilizarii lichiditatilor, asupra dobanzilor practicate de banci la credite, mai ales pe fondul cresterii concurentei.
In acelasi timp, Isarescu a precizat ieri ca decizia de mentinere a nivelului dobanzii de politica monetara nu a avut in vedere o eventuala menajare a cresterii economice.
"Noi nu ne gandim la cresterea economica", a spus guvernatorul, replicand astfel comentariilor recente ale FMI, care considera ca BNR a continuat sa urmareasca si alte obiective macroeconomice, desi in august 2005 s-a angajat sa tinteasca inflatia.
Urmatoarea sedinta in care Consiliul de Administratie al BNR va evalua eficienta conditiilor monetare stabilite in trimestrul I prin majorarea dobanzii, controlul mai strict al lichiditatilor si cresterea in doua randuri a rezervelor minime obligatorii la valuta este programata pe 27 iunie.
Pana atunci, BNR spera sa aiba pe masa si un calendar ferm al majorarii preturilor administrate, pe care banca centrala incearca sa-l negocieze cu Guvernul si agentiile competente, tinand cont de cerintele Uniunii Europene.
"E greu sa tintesti inflatia fara un asemenea calendar, care sa ne dea posibilitatea sa ancoram asteptarile inflationiste. Incertitudinile sunt extrem de daunatoare", a spus Mugur Isarescu.
Din acest punct de vedere, raportul BNR acuza lipsa de sprijin din partea Guvernului in lupta cu inflatia. De asemenea, banca centrala isi exprima nemultumirea fata de decizia Executivului de a majora deficitul bugetar la 0,9% din PIB.
"Surse majore de incertitudine si risc le reprezinta calendarul si magnitudinea ajustarilor de preturi administrate, precum si modificarile ce ar putea fi aduse in perioada urmatoare regimului fiscal. In acelasi timp, relaxarea politicii fiscale si posibil si a politicii de venituri ar putea incetini sau chair stopa anticipatul trend de scadere a excedentului de cerere", se spune in raportul BNR.
Potrivit evaluarilor bancii centrale, la incetinirea sau chiar stoparea dezinflatiei ar mai putea contribui cresterea peste asteptari atat a preturilor internationale ale titeiului si gazelor naturale, cat si a preturilor unor produse alimentare, din cauza inundatiilor.
Pe ansamblu, BNR a identificat mai multi factori care pot frana dezinflatia, decat cei care sa o incurajeze. In primele patru luni ale anului, un ajutor important l-a dat aprecierea leului, de 4% in termeni nominali fata de aprilie 2005, cu efect de scadere a preturilor mai ales la medicamente si telefonie.
Privind in perspectiva lui 2007, cand inflatia ar urma sa intre stabil in tunelul desenat de BNR, banca centrala se plange ca imprimarea unei traiectorii de scadere a cererii agregate ii va fi cu atat mai dificila cu cat Guvernul a relaxat deficitul bugetar - componenta principala a mixului de politici macroeconomice - , iar marja de manevra a politicii de venituri din acest an s-a ingustat.
"Aceasta solicita nu doar cresterea fermitatii politicii monetare, dar si mentinerea acestei conduite pe o perioada mai indelungata", mentioneaza raportul privind inflatia.
Chiar daca inflatia a reintrat in aprilie in intervalul de variatie de plus/minus un punct procentual care incadreaza tinta de 5%, banca centrala se asteapta ca inflatia lunara sa urce din nou in mai si iunie, ca urmare a introducerii taxei pe viciu.
In acest context, guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat ca BNR incepe sa monitorizeze cu mai mare atentie evolutia creditului in lei, care a ajuns sa substituie creditul in valuta, in conditiile scaderii dobanzilor sub efectul relaxarii politicii monetare din toamna trecuta.
"Creditul in lei si-a cam luat-o in cap. E drept ca ne consolideaza baza de aplicare a politicii monetare, dar trebuie sa fim cu ochii in patru", a declarat seful bancii centrale.
Principalul instrument de temperare a creditului in lei ar fi dobanda, insa guvernatorul spune ca in prezent BNR "nu are in vedere ceva deosebit". "Maraim doar", a spus Isarescu.
"Leul nu s-a depreciat, sunt doar fluctuatii"
Banca Nationala nu intentioneaza sa intervina pe piata valutara, dar "daca situatia o va cere, o va face", a declarat ieri guvernatorul Mugur Isarescu.
"Suntem in a saptea luna de cand n-am mai intervenit direct si in afara unor momente cu totul deosebite nu o vom face. Nu declaram insa flotarea libera a cursului pentru a mentine un potential de temperare a miscarilor speculative", a spus guvernatorul Bancii Nationale.
El afirma ca ceea ce s-a intamplat in ultimele zile pe piata valutara face parte dintr-o miscare regionala. "Pentru cine a stat pe piata, era previzibil", a spus guvernatorul, mentionand ca BNR nu are nici interval de interventie si nici macar "un interval de atentie".
"Avem doar un feeling legat de curs", a mai spus Isarescu.
Leul a recuperat ieri o buna parte din terenul pierdut in fata euro in sedinta de tranzactionare de luni. Miscarea a avut loc pe fondul reintoarcerii investitorilor speculativi, care au vandut ieri euro contra monedelor din economiile emergente.
Cursul oficial a coborat cu 1,26 bani, pana la 3,5292 de lei pentru un euro. Pe piata valutara scaderea cotatiilor a fost insa mai agresiva.
Dolarul a pierdut 0,44 bani, pana la 2,7544 lei. La inceputul zilei euro era cotat la 3,5580/3,5630 lei, la nivelul la care fusesera incheiate ultimele tranzactii din sedinta de luni. Piata s-a inchis in cotatii de 3,5130/3,5180 lei pentru un euro. Si zlotul polonez si forintul maghiar au marcat ieri aprecieri sensibile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
