Banca Nationala nu mai absoarbe lichiditatile bancilor comerciale si nici nu mai ofera dobanzi atractive pentru ca deja inregistreaza pierderi substantiale din cauza ca aprecierea leului i-a anulat posibilitatea acoperirii costurilor de sterilizare cu diferentele de curs valutar - pana anul acesta favorabile, dar acum complet nefavorabile, admite guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Suntem totusi o banca si nu vrem sa devenim o sursa de pierdere. Nu mai avem din ce acoperi astfel de costuri", a spus Isarescu, recunoscand implicit ca argumentul costurilor cu sterilizarea a contat poate mai mult decat cel legat de trecerea la tintirea directa a inflatiei in momentul in care BNR a redus la 1% dobanda oferita bancilor pentru plasarea surplusurilor de lichiditate.
De altfel, si negociatorul-sef al FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe, a remarcat ca Banca Nationala va incheia anul 2005 cu pierdere neta, care va reprezenta deficit cvasifiscal in conditiile in care nu va mai putea fi acoperita din diferente de curs. Ba dimpotriva, aprecierea de circa 15% acumulata de leu in primele zece luni ale acestui an a antrenat costuri pentru banca centrala si in ceea ce priveste administrarea unei rezerve valutare din ce in ce mai mari.
Isarescu spune ca 2005 marcheaza incheierea unei perioade in care banca centrala a fost "generoasa" cu bancile comerciale.
Pe de alta parte, recentul inceput de depreciere a leului ar putea permite BNR sa revina la sterilizarea unor sume mai substantiale de pe piata monetara, incurajand eventual bancile comerciale sa reconsidere nivelurile real negative ale dobanzilor oferite la depozitele in lei.
Problema BNR este ca nu poate absorbi la sterilizare numai banii bancilor care atrag economii substantiale de la populatie, pentru a le incuraja sa acorde dobanzi real pozitive. Asa ca pentru a evita sa remunereze plasamente speculative, BNR a restrans sterilizarea in ansamblu, ceea ce a provocat nemultumirea dealerilor si investitorilor care nu au mai avut unde sa-si plaseze toti banii.
Nu negociem politica monetara
Guvernatorul afirma ca banca centrala va continua sa discute cu bancile comerciale masurile de politica monetara pe care le are in vedere, insa nu va negocia cu acestea. "Spre deosebire de noi, bancile comerciale nu au nici o responsabilitate", a spus Mugur Isarescu.
El justifica blocarea creditarii in valuta prin faptul ca aceasta ducea la imposibilitatea BNR de a mai utiliza dobanda ca instrument de politica monetara, in conditiile in care ponderea finantarilor in moneda straina depasise 60% din total.
In acelasi timp, Isarescu a atentionat ca la o eventuala fluctuatie a cursului de 25%, de exemplu, creditul in valuta "ar incepe sa muste atat din banii debitorilor, cat si din bilantul bancilor comerciale".
El a admis ca nu a fost o exprimare "fericita" cand s-a referit la "unii bancheri galagiosi", care au contestat masurile BNR.
Isarescu a aratat ca, "in contextul in care parghiile clasice antiinflationiste au fost apasate pana la podea", banca centrala a trebuit sa adopte alte metode pentru a continua procesul de dezinflatie si a asigura stabilitatea financiara. El a admis ca banca centrala a redus rata dobanzii in acest an mai rapid si mai puternic decat si-ar fi dorit, pentru a restrange diferentialul de dobanda fata de pietele internationale.
"Nu am avut noroc, pentru ca a trebuit sa reducem dobanzile exact atunci cand la nivel international ratele la euro si dolari se aflau la minime istorice. Poate avem acum noroc, in contextul in care Rezerva Federala a SUA a majorat dobanda de referinta, si ar fi bine pentru noi sa avem o miscare similara si din partea Bancii Centrale Europene", a spus Isarescu.
El a adaugat ca celelalte "masuri neortodoxe" adoptate de BNR au permis o crestere a flexibilitatii si impredictibilitatii cursului de schimb, sterilizarea numai partiala a excesului de lichiditate de pe piata, ajustarea rezervelor minime obligatorii, dar si masuri prudentiale si administrative.
Isarescu a aratat ca, chiar daca unele din aceste masuri pot "ciupi" din profiturile obtinute de bancile comerciale si bonusurile bancherilor, BNR trebuie sa aiba in vedere, in principal, stabilitatea preturilor si a indicatorilor macroeconomici, pentru ca un derapaj pe aceste domenii ar determina costuri mult mai ridicate.
Cat de mari sunt marjele de dobanda?
Ecartul dintre dobanzile la credite si cele la depozite nu este chiar atat de mare pe cat se spune, iar in septembrie chiar s-a ingustat, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, apreciind ca datele statistice agregate publicate de banca centrala pot conduce la imagini deformate. "E adevarat ca la dobanzile active sunt luate in calcul si cele la cardurile de credit, care sunt mai ridicate peste tot in lume. Cu extreme mari, mediile nu mai sunt atat de relevante si este nevoie de analize mai de profunzime", a declarat Isarescu.
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, spune ca, intr-adevar, la dobanzile la lei se mentine o diferenta intre dobanzile la credite si cele la depozite, dar nu de 13 puncte procentuale.
"Daca socotim un depozit pe care banca il ia pentru o luna si pentru care ofera, sa spunem, 7%, pana la circa 20% dobanda la credit, pare o diferenta exorbitanta. Dar, conditiile din Romania sunt cu totul altele decat in alte tari. Asta explica faptul ca la valuta, de exemplu, nu se intampla asa. Se intampla la lei, pentru ca in Romania avem o inflatie mare, pentru ca in Romania avem costuri deosebit de mari pentru banci in ceea ce priveste asigurarea contributiei la fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar si constituirea rezervelor minime. Aceasta discrepanta va tine atat timp cat conditiile economice din Romania vor fi la nivelul la care se afla in prezent", a spus Ghetea in apararea bancilor comerciale. Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bahk, sustine ca in cazul clientilor companii marjele au scazut la doua-trei puncte procentuale.
La randul sau, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, a afirmat ca masurile recent introduse de BNR pentru limitarea creditarii in valuta genereaza "costuri inutile" pentru banci, care trebuie suportate din marja de dobanda.
Mugur Isarescu le-a raspuns bancherilor ca BNR va sustine diminuarea drastica a contributiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare, in conditiile in care acesta a acumulat deja circa 200 milioane de euro. De asemenea, el a spus ca BNR pledeaza pentru reducere dramatica a costurilor cu platile interbancare, mai ales acum ca a intrat in vigoare sistemul electronic de decontari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
