Daca vrem sa stopam miscarea cursului spre zone care nu ni se par corecte, cream foame de lei in piata, afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, indicand solutia la care ar putea recurge banca centrala pentru a frana salturile cursului de schimb.
In acelasi timp, Isarescu spune ca "intrarile si iesirile de capital speculativ trebuie sa fie 'rezolvate' prin variatii de curs", ceea ce sugereaza ca BNR a lasat intentionat cursul sa urce spre 3,7 lei pentru un euro, pentru a-i "frige" pe speculatorii care au inceput sa-si retraga masiv plasamentele in lei.
De la inceputul lui noiembrie, leul a pierdut circa 11% in fata euro. Surse de pe piata financiara afirma ca pana acum marile banci americane Merrill Lynch si Citi si-au retras plasamente pe lei, probabil in cadrul eforturilor globale de acoperire a pierderilor provocate de criza subprime. Si un mare fond de la Londra si-ar fi inchis joi pozitia. Este insa dificil de estimat cat din capitalurile speculative au ramas pe piata.
Pe de alta parte, BNR nu poate ramane surda la impactul emotional si financiar pe care deprecierea brusca a leului l-a provocat deja pe piata, anuntand ca isi rezerva libertatea de a interveni oricand si prin diferite mijloace in momentul in care considera ca nivelul cursului intra intr-o "zona de disconfort".
"Daca consideram necesar, putem interveni pe piata valutara in orice moment si fara explicatii. Asa am procedat in lunile de vara si la fel vom proceda in perioada urmatoare intrucat BNR a mentionat in repetate randuri ca angajamentul sau a fost legat de o flotare controlata a cursului, care presupune interventii, si nu de un curs complet liber", a declarat Isarescu vineri, la un seminar organizat de BNR, Alpha Bank si ARB.
Seful BNR apreciaza ca daca nu ar fi izbucnit criza financiara externa, sentimentul investitorilor privind Romania nu s-ar fi modificat atat de brusc si nu ar fi aparut corectia de curs si discutia privind corectarea deficitului extern tocmai intr-o perioada electorala. "Nu cred ca ar fi fost totusi o situatie mai fericita", spune Isarescu, in ideea ca o reglare a exuberantei consumului finantat din afara tot trebuia sa survina.
Isarescu inclina sa lege deprecierea leului mai degraba de caderea Bursei sub efectul retragerii de capitaluri decat de o presupusa deteriorare brusca a fundamentelor economice.
"Foamea" de lei poate fi creata atat prin absorbtia unor lichiditati mai consistente de la banci, cat si prin vanzari de euro.
Cresterea cererii de lei de pe piata ar presupune ca BNR sa ofere dobanzi mai mari la operatiunile de sterilizare, asa ca mai multi analisti se asteptau la o decizie formala in acest sens, printr-o sedinta extraordinara a Consiliului de Administratie.
"Nu consider ca ar fi o urgenta de modificare a politicii monetare. Daca BNR doreste o intarire a politicii monetare, inclusiv a dobanzilor, are instrumentele si posibilitatea sa o faca oricand", spune Isarescu, citat de Mediafax. Seful BNR sugereaza ca asa cum banca centrala facea asta-vara operatiuni de piata la dobanzi de 5% pe an in lei, in timp ce rata de politica monetara era la 7%, acum ar putea oferi dobanzi sensibil peste rata oficiala de 7,5% pentru a crea "foamea de lei" care sa atenueze presiunile speculative asupra cursului. Piata a fost deja obisnuita sa se uite de fapt la dobanzile de interventie, si nu la rata de politica monetara, care tinde sa aiba o relevanta si mai scazuta.
De altfel, guvernatorul a afirmat de mai multe ori ca BNR practica o varianta "light" de tintire a inflatiei, asa incat nu se simte obligata nici sa opereze pe piata strict cu rata de politica monetara stabilita de Consiliul de Administratie, nici sa ignore miscarile cursului de schimb, chiar daca nu-l "tinteste", mai ales atunci cand miscarile devin foarte ample, asa cum s-a intamplat in ultima saptamana.
Ramane de vazut care sunt palierele de curs pe care BNR sa le considere prea riscante pentru stabilitatea sistemului financiar, in conditiile in care creditul in valuta are pondere majoritara.
Isarescu spune ca variatiile mari de curs pot genera probleme atat pentru cresterea economica, dar si pentru inflatie, avand in vedere efectul de scumpire a importurilor si a numeroaselor marfuri si servicii cu preturi exprimate in valuta.
Din vara si pana acum, leul s-a depreciat cu circa 15%, nivel care reprezinta maximul de variatie acceptat de Banca Centrala Europeana pentru tarile care intra in perioada de testare inaintea adoptarii euro.
In eventualitatea in care cursul ar urca mai departe, peste pragul de 3,7 lei pentru un euro, ar fi atins nivelul de depreciere de 20% folosit de BNR in simularile de testare a stabilitatii sistemului bancar in conditii de stres maxim.
In vara, BNR se temea de viteza prea mare de apreciere a leului, pe care a catalogat-o oficial drept "nesustenabila" si care probabil ar fi dus cotatia euro chiar sub pragul de 3 lei in ciuda scaderii dobanzii chiar mult sub rata oficiala. Daca BNR n-ar fi intervenit atunci, socul provocat de miscarea de revenire a cursului sub impulsul retragerii de capitaluri pe fondul crizei externe, ar fi fost mult mai amplu.
In aceeasi logica este de asteptat ca BNR sa nu lase cursul sa urce pana la niveluri care sa creeze panica pe piata, afectand populatia puternic indatorata in valuta si apoi bancile.
Problema interventiilor tine de faptul ca salturile succesive ale cursului au fost provocate de retragerea unor capitaluri speculative, iar BNR nu ar vrea sa le asigure castigurile in lei acumulate deja din diferentialul de dobanda, prin interventii pe piata valutara care sa inverseze deprecierea. Dar pentru ca economia nu poate suporta socurile pe care le poate induce un curs complet liber, BNR nu are decat alternativa flexibilizarii dobanzii, sub si peste rata de politica monetara.
Florin Citu, director general adjunct al Trezoreriei ING Bank, considera ca leul va ramane sub presiune, pe fondul fundamentelor economice subrede si al aversiunii globale fata de risc si se asteapta la o volatilitate ridicata.
Piata valutara s-a deschis vineri in cotatii de 3,65 lei pentru un euro, dar inca de la primele ore interesul puternic de cumparare de valuta a pus presiune pe leu. Euro a urcat rapid pana la un maxim al zilei si al ultimilor aproape doi ani de 3,6910 lei. De la acest nivel au aparut in piata interese puternice de cumparare de lei. Cotatiile au coborat brusc la 3,59 lei, dupa care au revenit usor si s-au stabilizat pana la sfarsitul zilei in jurul nivelului de 3,61 lei pentru un euro.
"Presupusa interventie nu a fost directa, intrucat BNR nu a aparut pe ecranele dealerilor, insa in piata s-au raspandit cu rapiditate zvonuri privind operatiunile bancii centrale. Volumul de valuta vandut nu a fost foarte mare, probabil aproximativ 150 de milioane de euro", apreciaza Otilia Ciotau, economistul-sef al Piraeus Bank.
Euro s-a oprit inainte de 3,7 lei
Euro a urcat vineri pe piata valutara pana la un maxim de 3,69 de lei, intr-una dintre cele mai agitate sedinte de tranzactionare din ultimii ani. Asemenea niveluri de curs nu mai fusesera atinse din ianuarie 2006. BNR a calculat un curs de 3,6221 lei pentru un euro, in crestere cu 2,77 bani fata de ziua precedenta. Cresterea cursului spre pragul pshihologic de 3,7 lei a atras insa vanzari importante de valuta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
