Bănci și Asigurări

Industria României s-a contractat în octombrie cu 3,9% faţă de octombrie 2018, după ce Germania a căzut cu 6,3%, cel mai dur ritm de ajustare lunară din acest 2019 al industriei germane

Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank România: Am ajuns la concluzia că România este una dintre ţările din EEC (Comunitatea Economică Europeană - n.red.) cel mai vulnerabile la încetinirea ritmului de creştere german.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank România: Am ajuns la concluzia că România este una dintre ţările din EEC (Comunitatea Economică Europeană - n.red.) cel mai vulnerabile la încetinirea ritmului de creştere german.

Autor: Iulian Anghel

13.12.2019, 00:08 789

Industria face 22-23% din PIB şi evoluţia ei are o influenţă sensibilă asupra întregului complex al economiei.

Potrivit datelor Eurostat publicate joi, România a înregistrat în octombrie a doua cea mai mare cădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, după Germania. Astfel, producţia industrială a României a înregistrat o scădere de 3,9% în octombrie faţă de octombrie 2018, la fel ca Slovacia şi Estonia. O cădere mai mare a avut-o doar Germania, un minus de 6,3%.

Industria României este una dintre cele mai vulnerabile la încetinirea ritmului de creştere al Germaniei, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank România, într-o notă către investitori: „În ultimul nostru studiu «Directional Economics, EMEA» am ajuns la concluzia că România este una dintre ţările din EEC (Comunitatea Economică Europeană - n.red.) cel mai vulnerabile la încetinirea ritmului de creştere german. Acest lucru este cauzat de rolul său periferic în lanţul valoric german, de puterea de negociere scăzută a exportatorilor români, din cauza dimensiunii lor, a exportului de forţă de muncă în creştere, a creşterilor salariale rapide şi a aprecierii efective a FX (Piaţa valutară FX este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. – n.red.).

„Producţia industrială a evoluat sub ritmul potenţial pentru a 11-a lună la rând în octombrie, confirmându-se finalul ciclului economic postcriză din industrie, în contextul ajustărilor din in­dustria europeană şi tensiunilor comer­ciale internaţionale.”, a comentat, la rândul său, Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Trasilvania, într-o informare a instituţiei.

Datele Institutului Naţional de Statistică publicate tot joi nu corespund întru totul cu cele ale Eurostat şi sunt şi mai severe. Astfel, octombrie la octom­brie, industria a scăzut, potrivit INS, cu 4,5% serie brută şi cu 7,7% serie ajustată.

Potrivit datelor INS, pe ansamblu industria a scăzut cu 1,9% pe primele zece luni, an/an. Industria extractivă a scăzut cu 2,4% (brut), industria prelucrătoare s-a ajustat cu 1,6%, iar producţia în enegie cu 3,1%.

În octombrie, faţă de septembrie, producţia industrială a scăzut, pe total, cu 2,1%. Industria extractivă a suferit un recul de 1,2%, cea prelucrătoare de 1,1%, iar cea de energie de 3,9%.

Exporturile, care sunt ţinute în spate, în principal, de industrie (cu vârf de lance industria auto), s-au ajustat puternic în a două parte a anului. Dacă în anii trecuţi ele creşteau cu 7-8-9%, în primele 10 luni din 2019 ele au avansat cu doar 1,7%.

Industria face 22-23% din PIB şi evoluţia ei are o influenţă sensibilă asupra întregului complex al economiei.

Industria germană rămâne în recesiune, însă datele recente ce arată creşterea comenzilor, exporturilor şi o îmbunătăţire a climatului de business sunt în măsură să dea indicii că sectorul manufacturier nu mai este în cădere liberă şi că treptat apare o lumină la capătul tunelului, arăta joi institutul economic german Ifo. Potrivit sursei citate, oconomia germană va creşte cu 1,1% în 2020 şi cu 1,5% în 2021.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO