Reducere-soc a dobanzilor la depozite: fara a fi inca un jucator semnificativ pe piata de retail, HVB Bank a redus drastic dobanzile bonificate clientilor persoane fizice, pana la 10% pentru depozitele scadente la o luna, respectiv 8% la cele cu maturitatea de un an. Noile niveluri sunt cu 2,5-3,5 puncte procentuale mai scazute decat cele oferite anterior.
Scaderea de dobanzi survine in conditiile in care majoritatea analistilor prognozeaza o inflatie de cel putin 8% in 2005.
Anuntul HVB a venit dupa ce mai multe banci de diferite dimensiuni au operat scaderi de dobanda la depozite, eventual ascunse in spatele unor reduceri de dobanzi la creditele in moneda nationala.
Nici o alta banca in afara de HVB nu a facut insa o miscare atat de curajoasa, sugerand credinta oarba in continuarea reducerii inflatiei pana la 7% la sfarsitul anului, ori ignorare a riscului ca astfel de dobanzi sa devina - chiar si temporar -real negative in cazul materializarii riscurilor de inflamare a preturilor, cel putin in prima parte a anului. Nou-venita pe zona retailului, ABN Amro acorda o dobanda de 11,5% la depozitele pe o luna, respectiv de 10% la cele pe termen de un an. Sigur ca nici una din cele doua banci nu are o pozitie semnificativa pe piata clientilor persoane fizice, insa sunt jucatori majori pe piata monetara interbancara, iar o miscare precum cea facuta de HVB nu poate sa nu atraga atentia.
In acest context, clientii nu vor intarzia sa bage de seama ca, pe fondul discutiei privind reducerile mult asteptate ale dobanzilor la credite, bancile nu ezita sa taie din dobanzile la depozite.
Deocamdata, cele mai mari doua banci de pe piata, BCR si BRD, intarzie sa ajusteze dobanzile platite deponentilor, oferind rate foarte apropiate: de la 14% la depozitele pe o luna, pana la 15,25-16% la cele pe un an.
Astfel de niveluri au asigurat castiguri reale consistente, avand in vedere ca anul 2004 s-a incheiat cu o rata a inflatiei de 9,3% calculata decembrie la decembrie.
Iar clientii au rasplatit aceasta generozitate a bancilor, astfel ca economiile populatiei inregistrau o crestere reala de 22,5% la nivelul lunii noiembrie 2004, inregistrand un sold total de 130.853 miliarde de lei (echivalentul a circa 3,3 miliarde de euro).
Scaderea dobanzilor la depozitele in lei poate fi considerata convenabila in perspectiva deschiderii accesului strainilor la aceasta categorie de plasamente, atrasi de randamentele reale inca ridicate.
Bancherii isi amintesc insa si experienta anului 2003, cand reducerea brusca a dobanzilor la depozite a speriat la fel de repede deponentii, provocand retragerea unor sume mari de bani din banci.
La niveluri de 11-12%, dobanzile pot aluneca foarte usor in zona real negativa, cel putin pe parcursul anumitor luni, in care pot aparea reveniri ale inflatiei.
Iar o data creata o asemenea perceptie la nivelul publicului, nu ramane decat un pas pana la orientarea banilor din depozite catre consum sau alte variante de plasament, cum tind sa devina actiunile cotate la Bursa. Varianta consumului este, desigur, cea mai periculoasa, pentru ca nu ar face decat sa sporeasca presiunile inflationiste.
Adevarul este ca bancherii comerciali s-au grabit sa prevesteasca scaderi ale dobanzilor la depozite imediat dupa ce BNR a anuntat la inceputul lunii reducerea de la 6% la 4% a dobanzii bonificate la rezervele minime obligatorii in lei constituite de institutiile de credit. Si cum cota de rezerva nu s-a modificat, aceasta decizie implica o crestere a costurilor suportate de bancile comerciale prin imobilizarea sumelor respective. Bancile trebuie sa pastreze la BNR 18% din sumele atrase in lei, respectiv 30% din cele in valuta, la dobanzi de 4% la lei, respectiv 1% la euro si 0,75% la dolari.
Avand in vedere slaba manifestare a concurentei pe piata bancara atunci cand e vorba de dobanzi - fie la credite, fie la depozite - decisiv va fi momentul in care una dintre bancile mari se va hotari sa taie din dobanzile bonificate, respectiv cat de mult timp vor fi acestea dispuse sa mentina actualele niveluri, in asteptarea traversarii primelor luni cu tensiuni inflationiste.
Din nou fara reper de dobanda
Prima luna din acest an trecut fara nici o emisiune de titluri de stat. Ministerul finantelor nu a anuntat nici pentru februarie vreun program de licitatii. De altfel, inca nu a fost numit un secretar de stat responsabil cu managementul Trezoreriei statului.
Pe de alta parte, Trezoreria a incheiat anul 2004 cu un sold pozitiv de circa 30.000 de miliarde de lei (circa 770 milioane de euro), care i-a permis sa ramana in afara pietei.
Jucatorii pietei financiare resimt insa din nou atat lipsa alternative de plasament pe termen mediu reprezentata de obligatiunile de stat, cat si nevoia unor repere de dobanda pentru scadentele de doi si trei ani. Acestea din urma sunt utile la constructia preturilor diferitelor produse de finantare. In ultimii doi ani piata s-a obisnuit cu astfel de rupturi ale curbelor de randamente la titlurile de stat, insa acestea au un impact negativ asupra predictibilitatii evolutiei dobanzilor. In plus, unul din criteriile de convergenta nominala fata de UE pe care Romania continua sa nu-l indeplineasca il constituie inexistenta instrumentelor cu dobanda pe termen lung, de cel putin sapte ani. Ministerul finantelor promitea inca de anul trecut testarea primelor emisiuni de obligatiuni de stat cu dobanda fixa la cinci ani, fara insa ca promisiunea sa se materializeze. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
