♦ Băncile centrale, inclusiv din regiune, precum cele din Polonia sau Ungaria, şi-au majorat semnificativ rezervele de aur în ultimii ani, în timp ce România nu a mai cumpărat aur de decenii ♦ În 2022 cererea anuală de aur a înregistrat cel mai înalt nivel din ultimele 7 decenii, adică de după anul 1950, creştere stimulată de cererea de peste 400 de tone din ultimele două trimestre ale anului ♦ Achiziţii nete de aur din 2022 au totalizat 1.136 tone ♦ Principalii cumpărători de aur în 2022 au provenit din economiile emergente, pe primele locuri situându-se Turcia (148 tone), China (62 tone), Egipt (47 tone), Qatar (35 tone), Uzbekistan (34 tone).
Siguranţa pe care o oferă pe perioadele de criză, prezervarea valorii pe termen lung, lipsa riscului de credit sau moştenirea istorică sunt câteva dintre motivele care au determinat băncile centrale ale lumii să menţină de-a lungul timpului un stoc de aur ca parte a rezervelor internaţionale, şi chiar să cumpere mai mult aur. Ascensiunea inflaţiei, dobânzile rămase în urma creşterii preţurilor, dar şi tensiunile geopolitice şi economice din ultima perioadă au amplificat apetitul pentru achiziţii de aur. Iar cei mai mari jucători de pe piaţa aurului sunt băncile centrale, acestea fiind şi cei mai mari câştigători de pe urma aprecierii aurului.
Rezervele mondiale de aur sunt de peste 30.000 tone, potrivit statisticilor pentru 2022 ale World Gold Council, asociaţie nonprofit a celor mai mari producători de aur la nivel mondial.
Cele mai mari rezerve în aur erau în 2022 cele ale Statelor Unite ale Americii (8.133 tone), urmate de cele ale Germaniei (3.355 tone), Italiei (2.452 tone), Franţei (2.436 tone) şi Rusiei (2.333 tone).
Iar România a coborât pe locul 37 în lume, cu 103,6 tone, potrivit World Gold Council.
Dacă la finele anului 1989 rezerva de aur a României era de 67,6 tone, depozitate integral în ţară, în perioada 1990-2017 a crescut cu 36 de tone, până la aproape 104 tone de aur. Iar mai mult de jumătate (circa 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor României.
