Când în ianuarie 2015 a decis pe neaşteptate să taie ancorele care ţineau francul elveţian stabil faţă de euro, banca centrală a Elveţiei a stârnit o furtună în Europa de Est, unde creditele în franci erau la modă. În Polonia, furtuna nici acum nu s-a potolit. Una dintre băncile cu un număr neobişnuit de mare de clienţi cu împrumuturi în moneda elveţiană tocmai a fost declarată în faliment. Iar patronul ei, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Polonia, este acuzat de fraudă şi înşelăciune şi trece printr-o adevărată aventură judiciară. Cazul aminteşte de diversele scandaluri bancare cu specific local din Europa de Est.
Săptămâna trecută, o instanţă de judecată din Varşovia a declarat Getin Noble Bank ca fiind în faliment după ce banca a trecut anul trecut printr-un proces de restructurare forţată din cauza situaţiei financiare dificile în care se găsea, potrivit The Warsaw Voice. Partea sănătoasă a instituţiei de credit a fost transformată într-o bancă separată, numită VeloBank, iar partea cu probleme, cea cu creditele în franci elveţieni, a rămas Getin Noble Bank, aceasta fiind plasată sub tutela Fondului de Garantare Bancar. Falimentul, un pas standard în astfel de cazuri, după cum spun oficialii, poate cauza noi neplăceri clienţilor cu credite în franci, avertizează avocaţii.
Spre exemplu, pot să apară situaţii în care debitorul nu se mai poate îndrepta cu acţiune în instanţă împotriva Getin Noble Bank deoarece banca nu mai are bani, însă Fondul de Garantare poate avea pretenţii financiare asupra acestuia. Getin este doar vârful aisbergului. Totul a început în anii 2000, când băncile poloneze au încurajat consumatorii să contracteze credite ipotecare denominate în franci elveţieni pentru a beneficia de dobânzile mai mici din Elveţia.
În 2008, creditele ipotecare în zloţi aveau dobândă medie anuală de 8,7%, în timp ce împrumuturile similare în franci emise de băncile locale aveau o rată medie de 4,4%. Însă mulţi debitori şi-au văzut ratele crescând dramatic, valoarea francului elveţian aproape dublându-se faţă de zlot după criza financiară din 2008 şi apoi după ce francul a fost dezlegat de euro în 2015, arată Deutsche Welle.
În 2019, Curtea Europeană de Justiţie a decis în favoarea debitorilor polonezi care au contractat împrumuturi de la băncile poloneze în franci elveţieni. Hotărârea a însemnat că debitorii puteau cere băncilor poloneze să convertească împrumuturile în moneda naţională. Mii au făcut-o până în prezent, dar procesul este greoi şi consumator de resurse pentru ambele părţi. În favoarea debitorilor polonezi au decis şi instanţele locale.
Autoritatea poloneză de supraveghere financiară (KNF) a avertizat în toamnă că decizia CEJ ar putea produce costuri unice de 100 de miliarde de zloţi (23 de miliarde de euro) pentru creditori, sumă echivalentă cu aproximativ 50% din fondurile proprii deţinute de băncile comerciale locale. Acest lucru, la rândul său, ar putea declanşa falimente şi prăbuşiri în sistemului financiar polonez, potrivit KNF. Autoritatea de reglementare financiară a descris verdictul CEJ ca un regres pentru sectorul bancar şi pentru economie în general. Asociaţia Băncilor Poloneze a atenţionat că decizia poate afecta capacitatea băncilor de a da împrumuturi.
Creditele ipotecare în monedă străină sunt principalul motiv al colapsului Getin Noble. Banca a fost înfiinţată de Leszek Czarnecki, cândva cel mai mare miliardar al Poloniei. Procurorii au cerut în ultimii ani de mai multe ori un mandat de arestare european pe numele acestuia, dar judecătorii au respins cererile, ultima dată săptămâna trecută pe motiv că lipseşte semnătura unui magistrat. Procurorii l-au acuzat pe Czarnecki într-un caz de fraudă de peste 130 de milioane de zloţi (30 milioane euro) împotriva clienţilor Idea Bank, compania soră a Getin, care au achiziţionat obligaţiuni ale colectorului de datorii GetBack, înfiinţat tot de omul de afaceri polonez doar pentru a fi vândut după câţiva ani, înainte de prăbuşirea acestuia în 2018, notează S&P Global. Potrivit procurorilor, Czarnecki nu şi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea ca preşedinte al consiliului de supraveghere al Idea când a permis băncii să vândă obligaţiuni GetBack către clienţii de retail. Procurorii spun şi că miliardarul ştia că banca nu avea permisiunea de a executa astfel de activităţi şi că clienţii au fost înşelaţi cu privire la profitabilitatea şi siguranţa investiţiilor atunci când au cumpărat titlurile. Czarnecki este în străinătate, unde, spun zvonurile, a fugit ascuns în portbagajul unei maşini. Anii 2010 au fost ai scandalurilor şi fraudelor bancare în Europa de Est. În 2014 în Bulgaria s-a prăbuşit Corpbank, a patra instituţie de credit ca mărime din ţară, după o hemoragie de capital mortală. Abia în 2017 procurorii au acuzat mai multe personaje, printre care şi pe principalul acţionar al băncii, Ţvetan Vassilev, cândva considerat cel mai influent om din Bulgaria, de delapidarea a 1,5 miliarde de dolari între 2008 şi 2014. Magistraţii au arătat că banca a fost construită ca un mecanism care să permită delapidarea. Prăbuşirea Corpbank a lăsat bugetul de stat fără bani şi a aruncat economia într-o criză profundă. Vassilev, care a acuzat un atac politic organizat cu ajutorul procurorilor, a fugit în Serbia, unde a primit azil politic. Dar niciun scandal bancar din regiune nu se compară ca impact cu „furtul miliardului“ de dolari din Moldova. Este vorba de o schemă de furt din sistemul bancar moldovenesc prin care din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale şi UNIBANK, a fost scos între 2012 şi 2014 aproximativ un miliard de dolari, ceea ce echivala atunci cu 12% din PIB-ul ţării. Banii n-au fost recuperaţi nici până acum, acuzaţi există, dar nimeni nu a fost pedepsit. Scandalul a avut o amprentă politică puternică şi încă mai are. Omul de afaceri şi politicianul Ilan Şor a fost condamnat la închisoare, dar acesta este în continuare în libertate, fugit în Israel, de unde tulbură apele politice din Moldova cu o mesaje antiguvernamentale şi proruse. În aceeaşi perioadă, în Ungaria chiar banca centrală era subiectul scandalurilor. Instituţia era acuzată că prin fundaţiile sale cheltuie sume enorme din bani publici pe opere de artă şi imobile de lux care nu au de-a face cu activitatea instituţiei. De asemenea, tot prin aceste fundaţii banca centrală îşi extindea influenţa asupra presei. Pe atunci, şeful Băncii Naţionale a Ungariei, György Matolcsy, era aliat şi prieten cu premierul Viktor Orban. Între timp, Matolcsy a căzut din graţiile premierului, presa speculând că acest lucru s-a întâmplat pentru că nu-i mai este de folos, şi a devenit un critic înverşunat al politicilor economice şi bugetare ale guvernului. De asemenea, sistemul bancar a ajuns să fie dominat de oameni apropiaţi partidului de guvernământ.
