Banca de dezvoltare de stat a Germaniei a vândut acţiuni în cadrul companiei care deţine serviciul naţional de poştă în schimbul a aproximativ 2,17 miliarde de euro, reducând participaţia statului şi atrăgând bani pentru a putea finanţa îmbunătăţirea reţelei feroviare a ţării, potrivit AP.
Banca KfW a anunţat că a vândut 50 milioane de acţiuni Deutsche Post, numele sub care compania este încă tranzacţionată pe Bursă, deşi aceasta este acum cunoscută ca DHL Group, pentru 43,45 de euro pe acţiune. Acestea echivalează cu 4% din acţiunile companiei.
În urma vânzării, participaţia statului în DHL scade la 16,5%, deşi acesta este în continuare cel mai mare acţionar individual al companiei. Suma obţinută va fi folosită pentru întărirea capitalului principalului operator feroviar al Germaniei, compania de stat Deutsche Bahn, pentru a o ajuta să modernizeze infrastructura feroviară, a anunţat ministerul german al finanţelor.
Guvernul Germaniei recurge la veniturile din privatizări pentru a putea finanţa îmbunătăţirea reţelei feroviare după ce acesta a fost obligat să-şi refacă planurile financiare în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.
Ca parte a unui acord privind bugetul încheiat în decembrie, ministrul german de finanţe Christian Lindner a anunţat că Germania va investi în Deutsche Bahn parţial cu fonduri obţinute din privatizarea unor participaţii deţinute în cadrul celor aproximativ 100 de companii pe care le deţine, scrie Reuters.
Grecia a scos la vânzare o participaţie de 30% în cadrul Aeroportului Internaţional din Atena, IPO-ul atrăgând interes puternic din partea investitorilor şi aducând 785 milioane de euro pentru fondul de privatizare de stat al ţării, notează Euronews.
Acţiunile aeroportului au înregistrat un debut în forţă pe Bursa din Atena în urma interesului puternic al investitorilor în cadrul celui mai amplu IPO din Grecia din ultimele două decenii.
Succesul este considerat ultimul semn că economia Greciei şi-a revenit după suferinţa provocată de criza financiară mondială.
Grecia speră să atragă peste 5 miliarde de euro în 2024 de pe urma vânzării de active de stat, anunţa un oficial grec la finalul anului trecut, conform Reuters.
Cea mai îndatorată ţară din zona euro a atras din 2011 aproximativ 10 miliarde de euro din privatizări, o componentă cheie a unui plan de redresare după bailout-urile internaţionale care s-au încheiat în 2018.
Suma de 5 miliarde de euro ar fi cea mai mare obţinută din privatizări într-un singur an.
În Italia, guvernul condus de Giorgia Meloni şi-a setat drept obiectiv să atragă aproximativ 20 miliarde de euro în perioada 2024-2026 prin intermediul privatizărilor pentru a putea reduce datoria publică a ţării, a doua cea mai mare din zona euro raportată la PIB.
