Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată, cu majoritatea indicatorilor situaţi peste mediile sectoarelor bancare din UE, iar băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, cu indicatorul de solvabilitate la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, a spus Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB, în cadrul Conferinţei de prezentare a proiectului Antreprenoriat de top privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, eveniment la care ZF este partener media, organizată la Cluj-Napoca.
“Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată, mai toţi indicatorii fiind situaţi peste mediile sectoarelor bancare din Uniunea Europeană. Băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat. Din perspectiva lichidităţii, indicatorii se plasează la niveluri confortabile şi, în plus, structura bilanţieră a băncilor este orientată către active lichide. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la 248%, potrivit datelor BNR la luna septembrie 2023, în timp ce media europeană era de 160%”, a explicat Gabriela Folcuţ.
Ce a mai spus Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB:
Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,8% în septembrie 2023, mult mai ridicat faţă de media europeană, de 42,9%, asigurând astfel stabilitate şi rezilienţă. Rata creditelor neperformante se afl pe un trend descendent, fiind de 2,33% la finele lunii decembrie 2023, tendinţa fiind de aliniere la media europeană care este de 1,8%.
Asociaţia Română a Băncilor s-a raliat eforturilor autorităţilor de creştere a conştientizării privind informaţiile financiare în rândul antreprenorilor, indiferent că vorbim de start-up sau scale-up, obiectivul fiind creşterea gradului de intermediere financiară, de la nivelul de 25,5%, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, spre media europeană care este de 88,8%, în 2022.
Relaţia dintre sectorul financiar şi creşterea economică a fost analizată în numeroase studii, pe parcursul mai multor ani. O analiză realizată pentru 80 de ţări, pe durata a trei decenii, arat că intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Există o corelaţie puternică, de 0,8, între nivelul intermedierii financiare şi bunăstarea economică individuală măsurată ca PIB/capita, însă în România există potenţial de creştere din ambele perspective.
Volumul creditelor noi acordate de instituţiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 - decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus şi efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. Creditele noi, acordate în cei patru ani, depăşesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 şi reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României.
Astfel de demersuri pe care le desfăşurăm alături de Banca Naţională a României şi de alţi parteneri au rolul de a consolida poziţia României în topul regional, dar şi de a accelera creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală spre media europeană.
