Creditul privat nu se va dezgheţa cu adevărat nici anul viitor,FMI anticipând o creştere a soldului de numai 6,6%, faţă de oestimare de aproape 9% în 2010.
Potrivit evaluărilor instituţiei financiare internaţionale,nevoile de finanţare ale statului vor continua să pună presiune pepiaţa bancară, creditul guvernamental urmând să atingă o creşterede aproximativ 34% în 2011, după ce anul acesta ar urma săconsemneze o majorare de 12,4% faţă de 2009.
Cu alte cuvinte, experţii FMI se aşteaptă ca finanţările pentrucompanii private şi persoane fizice să încetinească în 2011, în locsă prindă viteză. În schimb, va accelera tot creditul contractat destat sub diferite forme.
La sfârşitul anului viitor creditul guvernamental ar urma săajungă la 77,6 mld. lei (18,5 mld. euro), mai mare de peste patruori faţă de nivelul din 2008, când criza încă nu pusese marepresiune pe nevoile de finanţare a deficitului bugetar. În acelaşitimp, soldul creditului privat este estimat să ajungă la 232 mld.lei (55,5 mld. euro) în 2011, nivel mai mare cu 16,5% faţă dedecembrie 2008. Oricum, previziunile FMI arată încă o dată că în2010 nu s-a mai putut vorbi despre îngheţarea creditului pentrucompanii şi persoane fizice, chiar dacă viteza de creştere a frânatspectaculos faţă de anii de dinainte de 2009.
Nici analiştii bancari nu au aşteptări mai optimiste în privinţaevoluţiei creditului neguvernamental în 2011.
De pildă, austriecii de la Raiffeisen au revizuit recent înscădere prognozele atât pentru 2010, cât şi pentru 2011. Astfel,estimează anul acesta o creştere de 6,1%, iar în 2011 de numai 8%.Nici măcar pentru 2012, când revenirea economiei pe creştere artrebui să se consolideze, Raiffeisen nu vede o creştere a solduluicreditului privat mai mare de 8,6%.
În ultimii ani, orice prognoză privind un indicator legat deeconomia României a fost minată de incertitudine, iar previziunileasupra evoluţiei creditului în 2011 nu face excepţie.
O certitudine va fi totuşi continuarea tendinţei de creştere acreditului absorbit de stat, atât prin Ministerul Finanţelor, câtşi prin administraţiile locale al căror avânt de îndatorare a fostretezat în bună măsură prin noi reguli impuse de Guvern.
La sfârşitul lunii august, creditul guvernamental a ajuns la54,5 mld. lei (12,8 mld. euro), nivel mai mult decât triplu faţă desfârşitul lui 2008. În pofida declaraţiilor succesive aleautorităţilor care au tot promis diminuarea prezenţei statului pepiaţa bancară, creditul guvernamental nu a făcut decât să creascăîn salturi spectaculoase de la un trimestru la altul şi chiar de lao lună la alta. Emisiuni de titluri de stat, credite luate deministere sau de primării, obligaţiuni emise de municipalităţi,toate s-au umflat până la un total de peste 50 mld. lei lasfârşitul lunii martie 2010. În decembrie 2007 creditulguvernamental nu depăşea 10 mld. lei.
Finanţările în euro ţin în viaţă creditulprivat
În timp ce creditul luat de stat acumulează creşteri anuale dedouă cifre, creditul contractat de companii private şi persoanefizice de-abia a atins o majorare a soldului total cu 4,5% înaugust faţă de aceeaşi lună a anului trecut. BNR precizează însă căîn termeni reali este vorba despre o scădere de 2,8%.
Practic, mai creşte doar creditul privat în euro, în timp cecreditul în lei tot scade. Faţă de august 2009 creditul în valutăexprimat în euro s-a majorat cu 8%, însă finanţările în lei tragtotalul în jos, având un minus de aproape 9% în termeni reali.
Pe zona creditului de retail, singurul produs care aduce clienţieste creditul ipotecar cu garanţii guvernamentale "Prima casă" şicare se acordă exclusiv în euro pentru că la lei costul cu dobândaeste substanţial mai mare.
Previziunile sceptice privind evoluţia creditului privat anulviitor sunt direct legate de prognoze oficiale care dau pentru 2011o creştere a salariului mediu net lunar pe economie de 5,6%,considerată chiar optimistă de Consiliul fiscal. De asemenea, FMInu vede anul viitor o creştere a cererii interne mai mare de 1,3%,care ar accelera în 2012 la 5,1%.
De-abia în 2012, când creşterea PIB ar urma să ajungă la 4,4%,FMI anticipează şi o dinamică a creditului privat de două cifre,respectiv de 11,3%.
Experţii Fondului nu întrevăd însă vreo accelerare impresionantăîn anii următori, astfel că pentru 2015 avansează un ritm anual decreştere a creditului privat de aproape 15%.
Atât timp cât principala monedă de credit va fi euro,principalele evoluţii privind costul creditului vor fi influenţatede piaţa externă şi de percepţia de risc privind România. Aceastadin urmă ar putea fi ţinută sub control prin încheierea unui acordde tip preventiv cu FMI în primăvara anului viitor, în condiţiileîn care politicienii nu pot asigura credibilitatea unui program deguvernare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
