FMI aşteaptă o creştere a creditului privat cu numai 6% în 2011. Tot statul va încinge piaţa

Creditul privat nu se va dezgheţa cu adevărat nici anul viitor, FMI anticipând o creştere a soldului de numai 6,6%, faţă de o estimare de aproape 9% în 2010.

Potrivit evaluărilor instituţiei financiare internaţionale, nevoile de finanţare ale statului vor continua să pună presiune pe piaţa bancară, creditul guvernamental urmând să atingă o creştere de aproximativ 34% în 2011, după ce anul acesta ar urma să consemneze o majorare de 12,4% faţă de 2009.

Cu alte cuvinte, experţii FMI se aşteaptă ca finanţările pentru companii private şi persoane fizice să încetinească în 2011, în loc să prindă viteză. În schimb, va accelera tot creditul contractat de stat sub diferite forme.

La sfârşitul anului viitor creditul guvernamental ar urma să ajungă la 77,6 mld. lei (18,5 mld. euro), mai mare de peste patru ori faţă de nivelul din 2008, când criza încă nu pusese mare presiune pe nevoile de finanţare a deficitului bugetar. În acelaşi timp, soldul creditului privat este estimat să ajungă la 232 mld. lei (55,5 mld. euro) în 2011, nivel mai mare cu 16,5% faţă de decembrie 2008. Oricum, previziunile FMI arată încă o dată că în 2010 nu s-a mai putut vorbi despre îngheţarea creditului pentru companii şi persoane fizice, chiar dacă viteza de creştere a frânat spectaculos faţă de anii de dinainte de 2009.

Nici analiştii bancari nu au aşteptări mai optimiste în privinţa evoluţiei creditului neguvernamental în 2011.

De pildă, austriecii de la Raiffeisen au revizuit recent în scădere prognozele atât pentru 2010, cât şi pentru 2011. Astfel, estimează anul acesta o creştere de 6,1%, iar în 2011 de numai 8%. Nici măcar pentru 2012, când revenirea economiei pe creştere ar trebui să se consolideze, Raiffeisen nu vede o creştere a soldului creditului privat mai mare de 8,6%.

În ultimii ani, orice prognoză privind un indicator legat de economia României a fost minată de incertitudine, iar previziunile asupra evoluţiei creditului în 2011 nu face excepţie.

O certitudine va fi totuşi continuarea tendinţei de creştere a creditului absorbit de stat, atât prin Ministerul Finanţelor, cât şi prin administraţiile locale al căror avânt de îndatorare a fost retezat în bună măsură prin noi reguli impuse de Guvern.

La sfârşitul lunii august, creditul guvernamental a ajuns la 54,5 mld. lei (12,8 mld. euro), nivel mai mult decât triplu faţă de sfârşitul lui 2008. În pofida declaraţiilor succesive ale autorităţilor care au tot promis diminuarea prezenţei statului pe piaţa bancară, creditul guvernamental nu a făcut decât să crească în salturi spectaculoase de la un trimestru la altul şi chiar de la o lună la alta. Emisiuni de titluri de stat, credite luate de ministere sau de primării, obligaţiuni emise de municipalităţi, toate s-au umflat până la un total de peste 50 mld. lei la sfârşitul lunii martie 2010. În decembrie 2007 creditul guvernamental nu depăşea 10 mld. lei.

Finanţările în euro ţin în viaţă creditul privat

În timp ce creditul luat de stat acumulează creşteri anuale de două cifre, creditul contractat de companii private şi persoane fizice de-abia a atins o majorare a soldului total cu 4,5% în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut. BNR precizează însă că în termeni reali este vorba despre o scădere de 2,8%.

Practic, mai creşte doar creditul privat în euro, în timp ce creditul în lei tot scade. Faţă de august 2009 creditul în valută exprimat în euro s-a majorat cu 8%, însă finanţările în lei trag totalul în jos, având un minus de aproape 9% în termeni reali.

Pe zona creditului de retail, singurul produs care aduce clienţi este creditul ipotecar cu garanţii guvernamentale "Prima casă" şi care se acordă exclusiv în euro pentru că la lei costul cu dobânda este substanţial mai mare.

Previziunile sceptice privind evoluţia creditului privat anul viitor sunt direct legate de prognoze oficiale care dau pentru 2011 o creştere a salariului mediu net lunar pe economie de 5,6%, considerată chiar optimistă de Consiliul fiscal. De asemenea, FMI nu vede anul viitor o creştere a cererii interne mai mare de 1,3%, care ar accelera în 2012 la 5,1%.

De-abia în 2012, când creşterea PIB ar urma să ajungă la 4,4%, FMI anticipează şi o dinamică a creditului privat de două cifre, respectiv de 11,3%.

Experţii Fondului nu întrevăd însă vreo accelerare impresionantă în anii următori, astfel că pentru 2015 avansează un ritm anual de creştere a creditului privat de aproape 15%.

Atât timp cât principala monedă de credit va fi euro, principalele evoluţii privind costul creditului vor fi influenţate de piaţa externă şi de percepţia de risc privind România. Aceasta din urmă ar putea fi ţinută sub control prin încheierea unui acord de tip preventiv cu FMI în primăvara anului viitor, în condiţiile în care politicienii nu pot asigura credibilitatea unui program de guvernare.