Bănci și Asigurări

FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un proiect Banca Transilvania. Cum facem să fim în siguranţă online şi cum ne ferim de atacuri de tip phishing, malware, scamming sau ransomware

La discuţia despre siguranţa online au participat – alături de cei doi moderatori Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct al Ziarului Financiar şi Silviu Istrate, content creator – Bogdan DrÂcea, stand-up comedian şi content creator, DragoŞ Stanca, antreprenor tech şi expert media şi Denisa Sima, psihoterapeut şi content creator.

La discuţia despre siguranţa online au participat – alături de cei doi moderatori Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct al Ziarului Financiar şi Silviu Istrate, content creator – Bogdan DrÂcea, stand-up comedian şi content creator, DragoŞ Stanca, antreprenor tech şi expert media şi Denisa Sima, psihoterapeut şi content creator.

Autor: Alexandra Matei

25.03.2024, 00:06 340

Este foarte important ca exact la fel cum ne păzim de hoţi sau de accidente pe stradă, să ne păzim şi de accidente în mediul online, prin educaţie şi informare Siguranţa online a fost tema centrală în cel mai recent episod al show-ului De toţi banii, parte din proiectul FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, al Băncii Transilvania.

Banca Transilvania a lansat FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie, miza fiind creşterea nivelului de educaţie financiară al copiilor şi tinerilor.

În cel mai recent episod al show-ului De toţi banii, parte din proiectul FIT al Băncii Transilvania, tema centrală a fost siguranţa online. Astfel, conceptul de siguranţă online a fost dezbătut şi explicat în timpul emisiunii, iar termeni precum phishing, malware, scam şi ransomware au fost traduşi pe înţelesul tuturor cu ajutorul lui Dragoş Stanca, antreprenor tech şi expert media.

„Probabil că cel puţin jumătate din timpul activ pe care îl avem în fiecare zi e petrecut online. De aceea este foarte important ca exact la fel cum ne păzim de hoţi sau de accidente pe stradă, să ne păzim şi de accidente în mediul online. Sunt două categorii de fraude – ni se fură atenţia, gândurile şi opiniile, dar există şi banii, care sunt luaţi din buzunarul virtual prin campanii de scamming sau malware. Trebuie să fim foarte atenţi la ambele. Încrederea se câştigă greu, dar se pierde uşor. Trebuie să pornim totuşi de la premisa de încredere, dar cu grijă, educaţie şi informare“, a spus Dragoş Stanca în timpul show-ului De toţi banii.

La discuţia despre siguranţa online au participat – alături de cei doi moderatori Dana Ciriperu, redactor- şef adjunct al Ziarului Financiar şi Silviu Istrate, content creator – Bogdan Drăcea, stand-up comedian şi content creator şi Denisa Sima, psihoterapeut şi content creator.

Ei au împărtăşit, printre altele, experienţele lor din mediul online în care au întâlnit tentative de fraude sau în care au fost chiar victime ale acestora.

 

CePERICOLE pot să apară în online?

Cel mai frecvent risc este pierderea controlului asupra propriului cont bancar şi asupra banilor din cont. Un alt risc este furtul de identitate, prin care un om poate pierde nu doar banii din cont, ci poate fi şi implicat fără ştirea sa în alte operaţiuni financiare de care să nu aibă habar.

Un risc des întâlnit este efectuarea unei plăţi către un vânzător fals.

Există şi riscul ca cineva să afle de anumite operaţiuni financiare pe care un client bancar doreşte să le păstreze anonime.

 

Cum pot fi în SIGURANŢĂ ONLINE?

Nu divulgaţi niciodată datele personale unei alte persoane.

Nu răspundeţi la mesaje sau emailuri în care vi se solicită de către per­soane neautorizate informaţii per­so­nale legate de conturi, carduri sau date.

Nu instalaţi aplicaţii din surse neautorizate.

Nu folosiţi la comun cu alte persoane astfel de servicii, având în spate acelaşi utilizator şi aceeaşi parolă.

Nu folosiţi aceeaşi parolă pentru mai multe conturi.

Nu stocaţi parolele şi alte informaţii personale pe calculator.

Folosiţi programe specializate pentru a proteja calculatorul, telefonul, tableta sau telefonul de instalarea unor programe tip malware sau ransom.

 

Ce este un atac de tip PHISHING?

Fenomenul phishing este un tip de înşelăciune foarte frecvent întâlnit, prin care utilizatorii sunt induşi în eroare şi îndemnaţi să divulge date personale sau informaţii cu caracter confidenţial, cum ar fi datele cardurilor, parole de la aplicaţii electronice sau email. Ulterior, folosind aceste informaţii, cei care intră în posesia lor pot avea acces la banii utilizatorilor şi îi pot transfera către conturile lor.

Multe mesaje sunt primite prin email, dar mai nou, cei care atacă prin această metodă şi-au diversificat canalele de transmitere a mesajelor – SMS sau mesaje prin intermediul platformelor sociale. Uneori, aceste mesaje devin şi mai credibile, fiind personalizate şi transmise simultan prin mai multe canale de comunicare, astfel având de-a face cu fenomene precum Spear Phishing sau Whaling.

 

Ce este un atac de tip MALWARE?

Prin atacul de tip malware utilizatorii primesc un email care ar conţine un fişier ataşat la un mail. Utilizatorul este păcălit să descarce şi să deschidă ataşamentul care poate fi deghizat într-un fişier comun - un CV, o prezentare PPT, un document -, dar în realitate, fişierul conţine un program ascuns.

Uneori, emailurile conţin la subiect mesaje de tip „Mesaj extrem de important“ sau mesaje care te pot panica – „Eroare“, „Test“, „Mail Delivery System“ etc.

Aceste programe se pot multiplica la anumite comenzi executate de la tastatură până la sufocarea sistemului de operare, pot captura sistemul de operare complet sau pot fura credenţiale, parole ori date privind conturile bancare.

 

Ce este un atac de tip SCAM?

Atacul de tip scam este o înşelăciune prin care utilizatorilor li se cer bani pentru motive false. Astfel de atacuri au loc prin email, dar pot fi trimise şi prin SMS.

Cele mai frecvente atacuri de tip scam au în vedere donarea de bani către cauze care nu există în realitate, solicitarea de bani pentru un eveniment neprevăzut, oferirea unui loc de muncă „de acasă“ în plus faţă de locul tău de muncă pentru care trebuie să plăteşti nişte taxe, închirierea unor apartamente care nu există în realitate sau posibilitatea de a investi nişte bani în crypto sau NFT, adică de a câştiga rapid nişte bani.

 

Ce este un atac de tip RANSOMWARE?

Atacul de tip ransomware este un atac prin care, deschizând un ataşament sau accesând un link de pe internet, se instalează un program pe calculatorul personal care va prelua complet controlul asupra datelor din calculator. Cei care au iniţiat atacul contactează utilizatorul şi cer, drept taxă de deblocare, o sumă de bani ce trebuie virată într-un anumit cont. Nu există nicio garanţie însă că, plătind banii, recuperarea este totală şi fenomenul nu se repetă.

 

Ce se poate întâmpla dacă accesezi un link suspicios?

În primul rând, se pierd date personale, se pierd fişiere, se pierd baze de date sau poze.

În al doilea rând, calculatoarele afectate pot fi distruse parţial sau total şi necesită reinstalarea de aplicaţii sau chiar înlocuirea unor părţi hard (memoria calculatorului).

În al treilea rând, cei care atacă pot cere bani  - donaţii false sau investiţii false -, care apoi foarte greu se pot recupera.

În al patrulea rând, atacatorii pot folosi datele personale (parole, nume de utilizator, cont bancar etc.) şi pot accesa conturile utilizatorilor din care pot transfera bani către alte conturi.

 

Ce înseamnă un serviciu financiar online?

Serviciile financiare online sunt puse la dispoziţia clienţilor de către bănci pentru a putea efectua operaţiuni de acasă, fără să necesite prezenţa la bancă. Acestea salvează timpul, sunt mult mai rapide, pot fi folosite non-stop şi de pe o gamă largă de dispozitive  - telefon, tabletă, laptop.

Astăzi, un om poate să plătească facturi din contul său, să vizualizeze contul şi banii disponibili, să constituie şi să lichideze depozite la vedere şi la termen, să facă transferuri de bani către sau dinspre membrii familiei. Sunt posibile chiar şi operaţiuni mai complexe: operaţiuni de schimb valutar sau investiţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO