Chiar daca are nevoie de bani, Ministerul Finantelor refuza sa le plateasca bancilor de pe piata interna dobanzi pe care le considera nejustificat de mari, mai ales pentru scadentele de doi si trei ani. Anuntandu-si intentia de a redeschide emisiunea de euroobligatiuni lansata in vara, Finantele incearca sa-si demonstreze inca o data pozitia de "independenta" fata de piata locala.
Preocupat exclusiv de economiile realizate la capitolul cheltuieli cu dobanzile aferente finantarii deficitului si a datoriei publice, Ministerul Finantelor lasa piata interna sa se descurce numai cu operatiunile derulate cu banca centrala, si se pregateste sa imprumute inca 300 mil. euro de pe piata externa, asteptand "vremuri mai bune".
Si astfel, finantarea deficitului bugetar din surse externe tinde sa urce spre nu mai putin de 75%, desi, la inceputul anului, Ministerul Finantelor stabilise ca structura de finantare a deficitului intern-extern sa fie echilibrata.
Intentia Finantelor de a apela la piata externa vine la putin timp dupa ce ministrul Mihai Tanasescu admisese public ca banca centrala nu mai poate fi lasata sa suporte singura costurile sterilizarii excesului de lichiditati de pe piata, pentru a apara tinta de inflatie.
Aceasta dezechlibrare a structurii finantarii deficitului de stat nu este privita cu ochi buni de FMI, care considera ca tinta de reducere a inflatiei la o singura cifra anul viitor nu poate fi atinsa fara o corelare stransa a politicilor ministerului finantelor cu cele ale bancii centrale. Desi piata a ramas practic de mai multe luni fara instrumente, Banca Nationala a tot amanat lansarea unor certificate de depozit ca alternativa de plasament pentru sterilizare, invocand nevoia consultarii cu Finantele.
Cererea de dobanzi mai mari inseamna ca piata are asteptari inflationiste care depasesc tintele oficiale, in conditiile in care autoritatile nu au reusit sa construiasca o perspectiva credibila din acest punct de vedere. Banca centrala este nevoita sa se lupte cu presiunile inflationiste pe termen scurt, majorand dobanzile, in timp ce Ministerul Finantelor ar dori sa le tina cat mai jos, asteptandu-se ca piata sa parieze pe dezinflatia promisa peste doi sau trei ani.
In aceste conditii, diferenta dintre dobanzile la depozite nou constituite pe piata monetara interbancara si cele oferite de Finante atingea saptamana trecuta chiar cinci puncte procentuale. Ecartul s-ar putea majora inca si mai mult daca BNR va opera o noua majorare a dobanzii de referinta. Ministerul finantelor sustine insa ca nu vrea sa fie supus unor "constrangeri pe termen scurt".
"Au existat si in trecut perioade in care dobanda de sterilizare a Bancii Nationale se situa peste dobanzile oferite de titlurile de stat, ceea ce a facut ca Ministerul Finantelor sa se orienteze catre piata externa. Scaderea dobanzilor in lunile ce au urmat a demonstrat eficienta plasamentelor bancilor pe termen mai lung, pe de o parte, precum si corectitudinea deciziei de finantare a Ministerului Finantelor dintr-o sursa alternativa", sustine Enache Jiru, seful Trezoreriei statului.
Intrarile de bani din privatizare si din recuperarile realizate de AVAB au redus necesarul de refinantare a datoriei publice, permitand Ministerului Finantelor sa-si mentina o pozitie rigida pe piata. Deficitul bugetar ar putea avea insa nevoie de mai multi bani pe finalul anului, ceea ce ar fi adus Finantele la mana pietei interne.
Jiru spune ca "exista posibilitatea" ca, in functie de structura cheltuielilor bugetare, pana la sfarsitul anului, sa nu foloseasca solutia redeschiderii emisiunii de euroobligatiuni. Decizia definitiva ar urma sa fie luata in urmatoarele saptamani, in functie de discutiile privind a doua rectificare bugetara.
In conditiile in care piata primara a titlurilor de stat este dominata de banci, ruptura dintre asteptarile acestora si politica Finantelor a insemnat practic inghetarea pietei.
Volumul tranzactiilor in lei pe piata secundara a titlurilor de stat s-a prabusit in ultimele luni, numai saptamana trecuta consemnand o scadere de 14% fata de saptamana anterioara.
Marti, la titlurile de stat cu scadenta la un an, ministerul finantelor a acceptat o dobanda maxima de 17,8%, considerata de banci prea scazuta in comparatie cu nivelul de 20,25% oferite de BNR la depozite pe o
luna, insa acceptata de anumiti clienti ai acestora. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
