Ministerul Finanţelor are un stoc de lichiditate ("buffer") de aproximativ 3 mld. de euro, iar probabilitatea accesării resurselor puse la dispoziţia României prin acordul preventiv cu FMI şi Comisia Europeană este destul de redusă, potrivit unor surse oficiale.
"Ministerul Finanţelor are stoc de aproximativ 3 mld. euro. Sunt bani din avansuri de la Uniunea Europeană. Din banii din emisiunea din vară de 1,5 mld. de euro mai sunt un miliard şi ceva", au afirmat sursele citate.
Bufferul de lichiditate ar acoperi astfel necesarul de finanţare pe 4 luni.
Pe de altă parte, sursele citate afirmă că riscul ca băncile să nu mai plaseze resurse în titlurile de stat care ajung la scadenţă există, însă un astfel de scenariu ar avea consecinţe nefavorabile la nivelul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate, existând chiar pericolul ca băncile să nu mai facă profit. Adevărul este însă că jumătate din băncile de pe piaţă au deja pierderi.
"La liniile de finanţare pot să apară mişcări mai brutale. Vedem un risc ca o parte din titlurile de stat să nu mai fie reînnoite, cu consecinţe pe indicatorii de lichiditate, de solvenţă, care să nu mai fie îndepliniţi. Atunci când titlurile de stat ajung la scadenţă, Ministerul Finanţelor eliberează sumele de bani. Băncile nu spun că retrag fonduri, ci nu mai cumpără titluri de stat. Se creează lichiditate", au menţionat sursele citate.
Titlurile de stat sunt remunerate în prezent cu randamente de aproximativ 7%, fiind o sursă de câştig pentru bănci, în condiţiile în care creditarea "lâncezeşte".
"Dacă vor mai mult de 7%, să aştepte. Pierd şi la profitabilitate, treaba lor. Putem să-i forţăm să facă profit? Nu." "Este loc de cumpărare de titluri de stat la toate băncile. Cine vrea să ia titluri de stat să ia", au mai spus sursele citate.
Dacă băncile străine, care au dus greul finanţării statului în ultimii trei ani, nu mai primesc bani de la băncile-mamă, îşi vor restrânge activitatea.
Unele bănci străine din România folosesc ca argument în faţa băncilor-mamă care le solicită "repatrierea" banilor chiar nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii.
Economia românească este deschisă la mişcările de capital şi la fenomenele de incertitudine şi panică, fiind vulnerabilă la ieşiri masive de capital. Riscul de contagiune la turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale nu poate să fie ignorat.
Piaţa interbancară este mai adâncă decât în 2008, iar ponderea nerezidenţilor care deţin titluri de stat a crescut la circa 18%, astfel că ieşirile masive de capital ar crea vulnerabilităţi mai mari decât în 2008.
BNR s-a angajat să menţină o lichiditate adecvată pe piaţă şi inclusiv să asigure acces la lichidităţi băncilor care se finanţează mai greu prin tranzacţii interbancare.
Băncile deţin portofolii importante de titluri de stat şi astfel pot accesa cu uşurinţă refinanţări de la BNR, care deja de şapte săptămâni organizează lunea operaţiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat).
Finanţele au succes şi cu bondurile pe doi ani
După ce luni a plasat integral o emisiune de certificate de trezorerie de 1 mld. lei la un randament în scădere de 6,6%, Ministerul Finanţelor a găsit ieri cumpărători şi pentru obligaţiuni de stat pe doi ani de 743 mil. lei, uşor peste nivelul programat. Randamentul mediu acceptat a fost de 7,15%, în scădere faţă de 7,23% la licitaţia precedentă din noiembrie. Cererea totală a băncilor a depăşit de 2,7 ori valoarea programată a emisiunii de obligaţiuni, indicând o revenire a disponibilităţii pentru plasamente în titluri de stat.
Totuşi, numărul finanţărilor este relativ redus, în condiţiile în care la licitaţia de luni suma de aproximativ un miliard de lei a venit de la 7 bănci, iar circa 30% din bani au fost aduşi de CEC Bank, Banca Transilvania şi Banca Carpatica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
