Eforturile bancii centrale de a limita cresterea creditului pentru a tine sub control evolutia cererii agregate s-ar putea concretiza in costuri, inclusiv de imagine, din ce in ce mai mari in raport cu rezultatele, in conditiile in care companiile au o capacitate de autofinantare tot mai mare si apeleaza la creditarea bancara doar in mod marginal, potrivit unui studiu al unei echipe de cercetatori ai BNR.
Astfel, cresterea rapida a salariilor, a capacitatii de autofinantare a companiilor, in special datorita majorarii profiturilor in urma reducerii impozitului, dar si a surselor imprumutate de la alte companii nefinanciare, precum si promovarea in continuare a unei politici fiscale prociclice, ar putea sa conduca la o scadere si mai importanta a rolului creditului neguvernamental in a genera largirea deficitului de cont curent, cresterea presiunilor inflationiste sau expansiunea preturilor activelor financiare si nefinanciare.
La sfarsitul anului trecut, companiile aveau depozite bancare in lei si valuta in valoare de 27,7 miliarde de lei, in timp ce creditele insumau echivalentul a 26,2 miliarde. Similar, populatia are o pozitie detasata de creditor net fata de sistemul bancar, cu depozite de 30,4 miliarde de lei si credite scadente in valoare de 20,4 miliarde.
De altfel, autorii studiului impartasesc teza conform careia eficienta scazuta a mecanismului de transmisie a modificarilor de rata a dobanzii de politica monetara poate fi explicata tocmai prin ponderea scazuta a datoriilor bancare in portofoliul companiilor, respectiv a cheltuielilor cu dobanzile in total cheltuieli de functionare (sub 2%).
Cat priveste eventualul efect negativ al cresterii creditului asupra deficitului extern - invocat de BNR ca justificare a unor masuri de temperare a creditarii, studiul retine faptul ca ponderea bunurilor de consum in totalul importurilor este de numai 15% si se pastreaza relativ neschimbata in ultimii ani. De asemenea, ritmul de crestere a creditului pentru populatie destinat consumului este mult mai mare decat viteza de crestere a importurilor pentru bunuri de consum, ceea ce sugereaza ca doar o parte din credit este destinata finantarii importurilor.
Cercetatorii BNR considera ca au argumente pentru a afirma ca Romania nu se confrunta cu un "boom" al creditarii, ci mai degraba cu o dezvoltare a intermedierii financiare fireasca avand in vedere inapoierea fata de celelalte tari din regiune. Astfel, luand in calcul un ritm de crestere a creditului de 20% pe an, Romania ar ajunge in 2010 la un grad de intermediere bancara de 30% din PIB, nivel inca redus fata de media actuala a Europei Centrale.
Potrivit studiului, creditul in valuta catre companii ar putea creste in continuare in conditiile in care creditul pentru echipamente reprezinta 20% din totalul creditelor, iar 73% din acestea sunt in valuta.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
