Lumea actuală are această dominantă, legată de mişcările de capitaluri, iar câtodată este mai greu să navighezi în condiţii de inundaţie decât în condiţii de secetă de lichiditate, susţine Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
“De ce BNR este uneori atât de prudentă să ia decizii şi se bazează pe operaţiuni de piaţă? Lumea actuală este dominată de mişcările de capitaluri şi mai ales când ai libertate totală. În România nu avem nico restricţie referitoare la mişcările de capitaluri. Şi atunci trebuie să te uiţi cu atenţie.”
Întrebat dacă BNR este deranjată momentan de acest excedent de lichiditate Isărescu a răspuns: “Nici că ne face plăcere”.
Piaţa interbancară a încheiat primele patru luni din 2023 cu un excedent de lichiditate record, care a urcat până la 30,7 mld. lei, medie zilnică, la sfârşitul lunii aprilie. Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a urcat în luna aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, după ce în martie era de 26 mld. lei, medie zilnică, în februarie de 20,5 mld. lei, iar în ianuarie 2023 ajunsese la 21,3 mld. lei.
Isărescu a explicat că la finalul zilei excedentul de lichiditate din piaţa interbancară este sterilizat de BNR, iar dobânda încasată de bănci pentru că îşi parchează banii la BNR la facilitatea de depozit, de 6%, este “rezonabilă”, motiv pentru care băncile sunt “cuminţi”.
“Excedentul de lichiditate există, dar este sterilizat de BNR la sfârşitul zilei la facilitatea de depozit. Băncile din acest motiv sunt cuminţi, pentru că intră la facilitatea de depozit la o dobândă rezonabilă - 6% nu este de aruncat, mai ales dacă te uiţi înainte la cât va fi inflaţia”, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Legat de provenienţa excedentului de lichiditate, Isărescu a amintit că “s-au suprapus peste fondurile europene şi intrări de capitaluri, de investiţii străine direct, suma fiind record în 2022”. “Dacă vă uitaţi la contul de capital vedeţi că sunt şi investiţii pe termen mai scurt şi care se uită, aceasta este judecata lor, se uită la diferenţialul de dobândă, la riscuri, au alte judecăţi. De multe ori nu gândesc cum am vrea noi să gândească”.
În aceste condiţii, deciziile BCE şi FED de a majora dobânzile ajută “într-un fel” BNR, după cum spune guvernatorul BNR, pentru că temperarea inflaţiei pe plan mondial ajută. Pe de altă parte, completează Isărescu, nu ştim care vor fi efectele asupra mişcărilor de capital. “Dacă se micşorează ecartul dintre dobânda din România şi dobânzile din exterior poate să ne ajute sau să ne ajute mai puţin, adică să avem mai puţine intrări de capitaluri. Totul depinde de măsura în care vor influenţa mişcările de capitaluri.”
