Bancherii si asiguratorii locali incep sa priveasca cu tot mai multa ingrijorare spre viitor, dupa ce ultima saptamana a adus falimentul unor giganti ce pareau intangibili, iar pe plan extern bancile au ajuns in situatia de a nu-si mai da credite intre ele pe fondul neincrederii.
Daca in urma cu doar cateva zile se vorbea in general despre necesitatea constientizarii derularii unei crize si o noua scumpire a imprumuturilor, acum predomina incertitudinea.
Evolutia leului este pusa sub semnul intrebarii, dupa deprecierea rapida din ultimele zile, iar ritmul de crestere a creditelor este asteptat sa se injumatateasca la anul, din cauza costurilor in crestere.
Franarea creditarii, care alimenteaza consumul - principalul motor al cresterii Produsului Intern Brut din ultimii ani - ar atrage astfel o incetinire sensibila a dezvoltarii economiei. In asigurari, managerii sunt ingrijorati de posibilitatea scumpirii reasigurarilor din cauza crizei, dar si de faptul ca industria inregistreaza pierderi chiar si fara turbulente financiare la nivel international, din cauza daunelor mari.
Pe plan local nu se resimt totusi efecte de contagiune, in conditiile in care majoritatea jucatorilor din sistemul bancar sunt detinuti de grupuri care si-au concentrat activitatile in regiunea Europei Centrale si de Est.
Gradul inca redus de sofisticare al acestor piete a facut ca resursele financiare sa fie canalizate in acordarea de credite simple, acordate clientelei si care nu au fost scoase din bilantul propriu, spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii, subliniaza ca un risc important vine din reactia populatiei, in cazul in care actionarii straini ai unor banci locale s-ar afla in dificultate.
"In mometul de fata este mai mult decat probabila cel putin o injumatatire a ritmului de crestere a creditarii in valuta in 2009, de la niveluri de circa 55% in iulie 2008", anticipeaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank, in conditiile in care la anul se vor suprapune scumpirea imprumuturilor sub influenta crizei externe, efectele aplicarii reglementarilor restrictive ale BNR dar si un efect statistic nefavorabil.
Managerii din asigurari sunt ingrijorati de posibilitatea scumpirii reasigurarilor din cauza crizei, care ar destabiliza o industrie deja slabita de doi ani si jumatate de pierderi nete.
"Mediul este deja sensibil, deoarece criza internationala vine dupa doi ani de pierderi foarte mari in acest domeniu. Industria nu este pregatita sa faca fata unor noi influente negative", spune Dumitru Ceraceanu, directorul general Asiban.
Radu Mustatea, directorul general al Astra-Uniqa, sustine ca efectul crizei se va vedea la renegocierea contractelor de reasigurare, lucru care va duce la cresterea preturilor asigurarilor.
"Ma ingrijoreaza partea de contracte internationale, reasiguratorii vor fi foarte afectati atat direct, cat si indirect de aceasta criza. E posibil sa aiba un impact direct la renegocierea contractelor, pot sa dispara din aceasta piata reasiguratori solizi, cum s-a intamplat si cu alte institutii financiare cu istorie", afirma Mustatea.
In pensii private va avea de suferit randamentul fondurilor, pentru ca investitiile se vor face in cea mai mare parte in instrumente cu venit fix. "S-ar putea ca rezultatele sa fie mai slabe decat cele pe care le-ar fi avut fondurile daca bursele mergeau mai bine", spune Radu Vasilescu, fostul director general al ING Fond de Pensii, cea mai mare companie din piata.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a aprobat ieri normele privind instituirea supravegherii speciale la administratorii de pensii obligatorii sau facultative, in cazul in care acestia au probleme financiare.
Aceasta supraveghere poate dura cel mult sase luni, iar termenul poate fi prelungit o singura data, pentru inca cel mult sase luni. In cazul in care unui administrator i se retrage autorizatia, clientii fondului sau sunt transferati la alta companie.
Caderea leului este una dintre consecintele imediate si vizibile ale cutremurului financiar din SUA pe piata de la Bucuresti, alaturi de prabusirea bursei.
Pragul de 3,7 lei pentru un euro a fost testat ieri pe piata valutara interbancara si a rezistat cu greu. La casele de schimb ale bancilor, cotatiile la vanzare au explodat deja pana la un maxim de 3,7650 lei pentru un euro afisat de Bancpost. In topul celor mai scumpe oferte de vanzare se mai situeaza BRD, cu 3,7450 lei/euro si Banca Romaneasca - 3,7400 lei/euro. Una dintre cele mai scazute cotatii era afisata ieri dupa amiaza de CEC - 3,7100 lei pentru un euro.
Si la casele de schimb valutar independente cotatiile la vanzare au trecut peste pragul de 3,7 lei/euro.
Scumpirea rapida a euro este resimtita din plin de clientii care au de platit in aceste zile rate scadente la creditele in euro sau la contractele de leasing denominate in euro. Ponderea majoritara a finantarilor in moneda europeana expune creditorii la cresterea riscurilor de intarziere a incasarii creantelor in asemenea episoade de depreciere a leului. Deprecierea leului in raport cu euro poate continua pe masura ce investitorii straini care mai aveau plasamente pe bursa isi lichideaza portofoliile si vand lei la iesire.
In contextul panicii care a ajuns sa domine pietele financiare internationale si al goanei dupa lichiditati, nici dobanzile mari la lei nu reusesc sa protejeze moneda nationala. BNR a calculat ieri un curs de 3,6897 lei pentru un euro, in crestere cu peste cinci bani fata de ziua precedenta.
Totusi, in a doua parte a zilei, cotatiile au scazut pe piata valutara, ajungand la 3,6712/3,6752 lei pentru un euro.
Asa se face ca Banca Centrala Europeana - care culege date de pe piata cu doua ore mai tarziu decat BNR, a calculat un curs de referinta de 3,6685 lei/euro, in crestere cu doar 2,6 bani fata de ziua precedenta. De la inceputul acestei saptamani leul a pierdut 8,6 bani in raport cu euro. Moneda europeana nu a mai trecut de 3,7 lei de la inceputul lunii aprilie.
Leul a mai suferit o depreciere abrupta iarna trecuta, incepand din noiembrie 2007 si culminand in ianuarie 2008, cand cursul calculat de BNR a urcat pana la un maxim de 3,7695 lei pentru un euro.
La vremea respectiva, dealerii bancilor au suspectat mai multe interventii ale bancii centrale pentru protejarea leului de efectele tranzactiilor realizate de jucatorii straini.
De atunci, BNR a reafirmat in mai multe randuri ca leul nu are un regim de curs de schimb complet liber si ca isi rezerva dreptul de a interveni pe piata atunci cand considera de cuviinta. Slabirea rapida a monedei nationale ar putea antrena noi cresteri ale inflatiei. Razvan Voican
Radu Mustatea, directorul general al Astra-Uniqa: "Criza a afectat deja toate pietele, e clar ca va avea efecte si in Romania, deja piata de capital a fost afectata. Dupa mine, e cea mai grava criza din ultimii 50 de ani. A lovit deja in piata asigurarilor din Romania, din cauza problemelor grupului AIG. Imaginea companiilor grupului a fost grav afectata si criza le va afecta si pe plan financiar, deoarece clientii isi vor pune intrebari referitoare la managementul global si poate ca vor decide sa nu mai incheie polite. Ma ingrijoreaza partea de contracte internationale, reasiguratorii vor fi foarte afectati atat direct, cat si indirect de aceasta criza. E posibil sa aiba un impact direct la renegocierea contractelor, pot sa dispara din aceasta piata reasiguratori solizi, cum s-a intamplat si cu alte institutii financiare. Imaginati-va ce s-ar fi intamplat daca disparea AIG, ce probleme ar fi avut cei care s-au reasigurat la AIG. Grupul are o pozitie foarte importanta pe asigurari si reasigurari pentru aviatie. Daca dispare un reasigurator, asiguratorul trebuie sa plateasca toata dauna".
Dumitru Ceraceanu, directorul general al Asiban: In zona de asigurari, mediul este deja sensibil, deoarece criza internationala vine dupa doi ani de pierderi foarte mari in acest domeniu. Industria nu este pregatita sa faca fata unor noi influente negative. Impactul asupra companiilor de asigurari va depinde si de modul in care sunt legate de evolutia Bursei de Valori, pentru ca sunt cateva societati listate si mai multe societati care au plasamente pe Bursa. In sectorul bancar, este greu de dat o explicatie logica de ce scad actiunile BRD si BT pe Bursa, probabil ca singura explicatie este "spiritul de turma", pentru ca aceste institutii au avut rezultate bune. In aceasta perioada, la nivel mondial a existat o influenta a politicului in mediul economic cum n-am mai vazut pana acum. Sunt convins ca daca in Romania va fi nevoie de o interventie a statului in mediul privat, BNR si Guvernul vor interveni.
Radu Vasilescu, fostul director al ING Pensii: Trebuie sa fim ingrijorati, pentru ca tot ce se intampla are impact asupra noastra, dovada este si evolutia bursei sau a cursului de schimb. Acestea sunt insa doar efecte imediate, vom vedea mai tarziu si efecte vizavi de tot ce inseamna economia in ansamblu. Surprizele de pana acum au fost legate de bancile de investitii, care nu sunt prezente in Romania. Ce trebuie vazut in continuare este efectul crizei asupra bancilor comerciale. E clar ca vom avea probleme de lichiditate si nu vor mai fi resurse ieftine, ceea ce va avea impact si asupra puterii de cumparare a romanilor. Daca vor creste dobanzile, s-ar putea ca solvabilitatea anumitor persoane sa fie afectata, daca gradul de indatorare este prea mare. Firmele romanesti nu exceleaza la capitolul stabilitate financiara, deci s-ar putea sa asistam la mai multe falimente.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR: Nu vad o reducere dramatica a lichiditatii pentru bancile din Europa Centrala si de Est, pentru ca entitatile mama au avut oportunitati deosebite de plasare in instrumente simple, in aceasta zona. Din aceasta cauza nu putem sa discutam despre necesitatea de a plasa in instrumente mai sofisticate, finantarile au mers in acordare de credite. De acum incolo costurile pentru atragerea de fonduri vor fi insa din ce in ce mai mari.
Catalina Constantinescu, senior economist ABN Amro Bank: Deja in sistemul bancar romanesc nu mai exista un surplus de lichiditati care sa confere un anumit confort. Dar deocamdata exista un buffer in acest sens daca situatia se deterioreaza si mai mult si aici ma refer la rezervele minime obligatorii. BNR-ul are ocazia sa diminueze nivelul acestora. Avand in vedere ca posibilitatile de imprumut se vor diminua, iar cererea din partea jucatorilor straini - in general speculativa - scade, probabilitatea ca preturile pe piata imobiliara sa coboare in continuare este mai mare. Segmentul rezidential sufera deja corectii, cumparatorii fiind in expectativa. Exista proiecte rezidentiale care se amana sau la care se renunta.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank: Este greu de spus cat de mult se va deprecia leul, insa pana nu apar semne de calmare a pietelor globale, tendinta va persista. Desi este probabil ca nivelul de 3,8 lei pentru un euro sa nu fie depasit - avand in vedere ca acest nivel a fost protejat de Banca Centrala la inceputul anului - o escaladare a tensiunilor la nivel global poate avea consecinte neprevazute. Pe langa evolutiile nefavorabile la nivel international cu impact negativ pe creditul in valuta si pe piata imobiliara, politica restrictiva a BNR si incetinirea zonei euro cred ca vor determina o scadere a cresterii economice la 3,8% anul viitor. Nu cred insa ca poate fi vorba de un "hard landing".
Georgiana Constantinescu, analist Credit Europe Bank: Ma astept la o perioada de volatilitate ridicata in conditiile in care aversiunea la risc si instabilitatea pietelor financiare internationale ii determina pe investitori sa-si orienteze plasamentele in active cu grad scazut de risc.
Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii: Principalul risc il vad ca fiind mai degraba legat de atitudinea deponentilor fata de o banca locala a carei banca-mama s-ar confrunta cu probleme. Toate experientele nefaste ale trecutului ar reveni in memoria colectiva. In cazul in care ar aparea probleme, BNR poate furniza finantari prin operatiuni de tip repo sau prin finantari punctuale de urgenta si poate micsora rezervele minime obligatorii. Guvernul trebuie sa dovedeasca retinere in ce priveste politicile fiscale si sa dea mesaje economice coerente.
Dan Bucsa, seful departamentului de analiza al Bancpost: Desi firmele detin lichiditati importante la nivel mondial, neincrederea in sistemul financiar international face ca fondurile disponibile pe pietele financiare sa fie insuficiente. Avand in vedere toate aceste aspecte, exista pericolul ca deficitul de cont curent sa nu poata fi acoperit din resurse externe, fapt ce ar putea pune presiune pe leu. Piata creditului din Romania este foarte mica pentru a fi afectata de reducerea volumului de lichiditati pe pietele internationale, dar va fi afectata de cresterea costurilor finantarii externe. Bancile locale sunt entitati independente care ar putea rezista fara sprijinul bancilor-mama, insa ritmul de crestere al activitatii lor s-ar reduce dramatic.
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank: Cred ca BNR a luat deja o serie de masuri necesare pentru a mentine sanatatea portofoliilor de credite ale bancilor comerciale prin recentele masuri cu caracter prudential cu privire la creditele acordate persoanelor fizice. In plus, intr-o eventuala criza de lichiditate pe piata locala, putin probabila insa la momentul actual, BNR are o marja larga de manevra, in conditiile in care are si varianta scaderii rezervelor minime obligatorii, situate la nivele foarte ridicate la momentul actual.
Rozalia Pal, senior economist: Ne asteptam la o decelerare semnificativa a activitatii de creditare - 20% crestere anuala in 2009 - constransa atat de cresterea dobanzilor, cat si de limitarea gradului de indatorare prin noul regulament introdus de BNR. Incetinirea creditarii are un efect direct asupra consumului, care contribuie cu aproape 80% la Produsul Intern Brut, cat si asupra investitiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
