De la inceputul anului, Consiliul de Administratie al BNR a decis la fiecare sedinta de politica monetara sa reduca dobanda: in total patru ajustari, cumuland 1,75 puncte procentuale.
Analistii se asteapta acum ca BNR sa mentina dobanda de politica monetara la 7% pe an. Pe de alta parte, piata asteapta posibile ajustari ale rezervelor minime obligatorii (cel putin la lei), dar si clarificari privind cadrul operational de politica monetara. De la inceputul lunii iulie, BNR a sterilizat leii in exces de pe piata monetara prin depozite la doua saptamani, in locul depozitelor clasice pe o luna. Oficialii BNR nu au comentat insa pana acum aceasta modificare.
"Ne asteptam ca rata dobanzii de politica monetara sa ramana nemodificata la 7% pe an, din cauza deteriorarii perspectivelor inflationiste, ceea ce face ca o noua relaxare a politicii monetare sa nu fie justificata. Date fiind presiunile de depreciere a leului din ultimele zile cumulat cu perspectivele inflationiste deteriorate, probabilitatea ca BNR sa nu mai scada dobanda este foarte ridicata", apreciaza Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank.
Si analistii ING Bank considera probabila mentinerea dobanzii de politica monetara la nivelul actual.
"Presiunile inflationiste s-au amplificat din cauza secetei si a pretului mai ridicat al petrolului, pe fondul limitarii potentialului de apreciere a leului dupa interventiile indirecte ale BNR pe piata valutara. In opinia noastra banca centrala va incerca sa mentina anticipatiile inflationiste ancorate pentru a evita transformarea socurilor pe preturile alimentare si ale combustibililor in persistenta inflatiei in cazul in care acestea conduc la asteptari inflationiste mai ridicate", comenteaza Ciprian Dascalu, senior economist al ING Bank.
Consililul de Administratie al BNR va aproba astazi si raportul asupra inflatiei pe trimestrul al doilea. Analistii se asteapta la o deteriorare a estimarilor privind nivelul inflatiei pentru sfarsitul anului. Probabila revizuire in sus a prognozelor de inflatie va face greu de comunicat o decizie de reducere a ratei dobanzii de politica monetara, noteaza Dascalu.
"La inceputul anului spuneam ca nivelul maxim al relaxarii de politica monetara in 2007 este de 150-200 de puncte de baza. Din acest punct de vedere mai exista o 'rezerva' de 25 de puncte de baza, insa in acest moment nu exista argumente pentru a o consuma. In acest sens mentionez stagnarea dezinflatiei. Daca totusi s-ar decide o noua reducere de dobanda impactul ar fi acelasi, adica nul in comparatie cu efectul scontat", spune Florian Libocor, analist financiar la BRD-SocGen. In prima parte a anului, BNR a profitat de evolutia favorabila a inflatiei pentru a reduce dobanda, incercand astfel sa diminueze atractivitatea leului pentru investitorii speculativi. Cu toate acestea, presiunile de apreciere a leului s-au mentinut, iar cursul se mentine de la inceputul lui iulie la niveluri scazute, nemaiintalnite din vara anului 2002.
Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, nu exclude o noua reducere a dobanzii cu un pas moderat de 0,25 puncte procentuale, dar spune ca sunt sanse si pentru mentinerea la nivelul actual.
Printre principalele motive pentru o noua reducere a dobanzii Anghel enumera evolutia buna a inflatiei de baza (CORE2, care exclude preturile volatile, care oricum nu pot fi influentate de politica monetara), nivelul relativ redus al dobanzilor de pe piata interbancara (inclusiv la operatiunile BNR dobanda a coborat sub nivelul de 7% pe an), dar si incetinirea recenta a creditarii. Pe de alta parte, acumularea de presiuni inflationiste pentru perioada urmatoare poate justifica si mentinerea dobanzii de politica monetara la nivelul actual, de 7% pe an. De altfel, el se asteapta ca BNR sa anunte modificarea prognozei privind inflatia anuala (nivelul asteptat si nu tinta) la cel putin 4%, fata de nivelul de 3,7%, anuntat in luna mai, la precedentul raport trimestrial.
"Indiferent de scenariu, dobanzile pe termen scurt de pe piata monetara se vor apropia de nivelul dobanzii de politica monetara. In ceea ce priveste piata valutara, nivelul dobanzilor la lei va ramane peste dobanzile din zona euro, ceea ce va determina in continuare o pre*siune de apreciere a monedei nationale, insa leul isi va intensifica nivelul corelatiei cu valutele regionale si astfel impactul deciziei BNR ar putea fi relativ limitat pe piata valutara. Este posibil ca anumite evenimente regionale si chiar globale sa influenteze mai puternic leul", considera Lucian Anghel. Economistul-sef al BCR apreciaza ca si in eventualitatea unei noi reduceri a dobanzii politica monetara poate fi considerata "stransa" prin comparatie cu nivelul ratei inflatiei.
"Consideram necesara relaxarea regimului rezervelor minime obligatorii atat in privinta bazei de calcul - aducerea acesteia in linie cu reglementarile existente in Uniunea Europeana -, cat si o reducere graduala a cotei de constituire", spune Anghel, care remarca incetinirea abrupta a ritmului creditarii fata de anul trecut. Totodata, el remarca nivelul redus al indicatorului credite/PIB comparativ cu zona euro, care evidentiaza un "potential deosebit" care trebuie recuperat si pentru care o explicatie este chiar nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii.
Si Florian Libocor vede necesara o reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO), insa are asteptari limitate in acest sens. "In ceea ce priveste nivelul RMO, raman la parerea ca ar fi trebui redus chiar inainte de liberalizarea contului de capital. Acum, o reducere a RMO ramane la fel de necesara insa este din ce in ce mai dificil de efectuat in cotextul in care datoria externa pe termen scurt nu se reduce", comenteaza Libocor.
Ciprian Dascalu se asteapta ca pe agenda Consiliului de Administratie al BNR sa apara reducerea RMO la lei, in conditiile in care eficienta acestui instrument s-a redus, iar pe de alta parte in ultimele luni s-a remarcat o reluare a tendintei de substituire a creditului in lei cu cel in valuta. Ionut Dumitru se gandeste mai degraba la o revizuire a bazei de calcul pentru rezervele in valuta, respectiv eliminarea pasivelor cu maturitati mai mari de doi ani.
In alta ordine de idei, Dumitru spune ca este posibil ca in sedinta de marti BNR sa anunte schimbarea cadrului operational al politicii monetare prin inlocuirea instrumentului principal de politica monetara - depozite cu scadenta de o luna cu rata fixa a dobanzii- cu depozitele pe doua saptamani, cu rata variabila. De altfel, aceasta scadenta este utilizata si de Banca Centrala Europeana si de alte banci centrale din regiune. Analistul-sef al Raiffeisen apreciaza ca aceasta modificare ar putea facilita un control mai bun al lichiditatii de pe piata monetara si ar putea limita activitatea speculativa.
In alta ordine de idei, Dumitru considera ca BNR ar putea sa intervina pe piata valutara daca leul va realua o apreciere rapida. Florian Libocor este de asemenea convins ca banca centrala ar interveni pentru a opri o eventuala scadere rapida a cotatiilor. Pe de alta parte, el noteaza ca de la nivelurile curente nu mai poate fi vorba decat de castiguri usoare, intrucat aprecierea agresiva a trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
