Banca centrala sustine ca urmareste "ancorarea ferma si sustenabila a anticipatiilor inflationiste la niveluri scazute ale inflatiei", in conditiile in care reprezentantul FMI in Romania mentiona recent deteriorarea substantiala a acestora.
In urma majorarii dobanzii cu inca jumatate de punct, opiniile analistilor raman impartite: in timp ce unii considera ca actualul ciclu de crestere a ratei se opreste aici, alte voci, cu precadere ale analistilor straini, sustin necesitatea continuarii intaririi politicii monetare.
Chiar daca BNR a injumatatit pasul de crestere a dobanzii fata de cel precedent, decizia lasa loc unor interpretari pesimiste legate de eventuale revizuiri negative suplimentare ale prognozelor de inflatie ale bancii centrale. In conditiile prognozei actuale de 5,9% la sfarsitul anului, noua dobanda de 9,5% apare ca fiind la un nivel destul de ridicat pentru a avea timp sa si inceapa sa coboare in a doua parte a anului, conform asteptarilor anterioare ale BNR de calmare a inflatiei. Astfel, unii analisti anticipau mentinerea dobanzii la 9% sau cel mult o crestere de un sfert de punct, in ipoteza ca ar fi fost sanse ca inflatia sa revina la un trend descendent dupa varful preconizat pentru luna martie. Reactia BNR poate sugera in acest context un scenariu mai pesimist.
Pe de alta parte, semnalul bancii centrale poate fi considerat derutant prin prisma preocuparii aratate anterior pentru descurajarea creditarii in valuta. In conditiile in care finantarile in lei erau oricum mai scumpe, chiar si dupa deprecierea monedei nationale, majorarea dobanzii-cheie la 9,5% poate antrena o largire suplimentara a ecartului de dobanda defavorabil leului.
In acelasi timp, bancile vad in decizia de crestere a coeficientilor de provizionare la creditele in valuta un stimul suplimentar pentru externalizarea portofoliilor de imprumuturi.
Piata astepta o majorare cu cel putin jumatate de punt procentual a dobanzii de politica monetara la 9,5% pe an, astfel ca decizia BNR nu a surprins pe nimeni si nu a generat miscari semnificative.
"Este o decizie corecta si echilibrata. In conditii normale, ar trebui ca acest nivel de dobanda sa se mentina, il vad ca un palier care sa fie pastrat cateva sedinte, apoi sa se evalueze ce presiuni sunt in a doua jumatate a anului. Ramane de vazut daca este cazul unei reduceri a dobanzii spre sfarsitul anului", comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Aceasta este a patra oara la rand cand BNR urca dobanda de politica monetara, majorarile cumulate din octombrie anul trecut si pana in prezent totalizand 2,5 puncte procentuale. BNR a incercat astfel sa raspunda deteriorarii perspectivelor inflationiste.
"Tonul agresiv adoptat de BNR, recenta depreciere a leului si proiectiile privind inflatia in 2008 sugereaza ca autoritatea monetara va continua actualul ciclu de intarire a politicii monetare. Astfel, nu excludem posibilitatea unor noi majorari, de jumatate de punct procentual sau chiar mai mult pana la sfarsitul anului", noteaza Ilker Domac, economist in cadrul Citibank, care a avansat recent o estimare de crestere a dobanzii pana la 10%. Pentru acest an Citi intrevede scaderea inflatiei la 6% fata de 6,6%.
"Nu exclud ca BNR sa utilizeze in continuare alte instrumente - masuri administrative - in locul majorarilor de dobanda", apreciaza Lucian Anghel. El subliniaza ca noi cresteri ale dobanzii peste nivelul actual ar reduce eficienta acesteia ca instrument de politica monetara.
Pe de alta parte, cotele mai mari de provizionare pentru creditele in valuta abia intra in vigoare, iar BNR va prefera probabil sa mai astepte pentru evaluarea impactului acestei masuri, adoptata in sedinta de politica monetara din februarie, mai spune economistul-sef al BCR.
"Dobanzile pe piata monetara raman peste nivelul ratei de politica monetara si multi participanti asteapta noi majorari ale acesteia. Noi consideram ca actualul nivel, de 9,5% pe an, va reprezenta un varf al actualului ciclu de intarire a politicii monetare", afirma Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank. El se asteapta ca inflatia anualizata sa urce la 8,4% in martie, dupa care sa fluctueze in jurul nivelului de 8% pana in martie, dupa care sa coboare spre 6% la sfarsitul anului.
Si Otilia Ciotau, economistul-sef al Piraeus Bank, considera ca inflatia anuala ar putea ajunge in apropierea nivelului de 6,5% in octombrie sau chiar mai jos, in conditiile unui an agricol bun, astfel ca nu ar mai fi nevoie de noi majorari ale dobanzii de politica monetara.
"In acest context, rata reala de dobanda va ajunge la cel putin 3%, unul dintre cele mai ridicate nivele din regiune. Un asemenea nivel al dobanzii reale ar putea face leul din nou un plasament atractiv, iar daca turbulentele de pe pietele externe se atenueaza, ar putea exista presiuni pe aprecierea cursului", mai spune Ciotau.
Prin majorarea de dobanda de jumatate de punct, BNR poate considera ca s-a "acoperit" si pentru eventuale evolutii negative ale inflatiei pana in luna mai, cand este programata urmatoarea sedinta de politica monetara.
Decizii prudente in regiune
Banca Cehiei a hotarat sa mentina dobanda-cheie la nivelul de 3,75%, cu toate ca inflatia s-a mentinut la 7,5% in ianuarie si februarie. A considerat ca evolutia nu este suficient de periculoasa pentru a fi necesara majorarea dobanzii. Unii analisti gasesc o explicatie in faptul ca moneda ceha si-a mentinut o pozitie solida in raport cu euro, putand functiona ca factor de temperare a inflatiei.
Banca Poloniei a majorat dobanda-cheie cu un sfert de punct procentual, pana la 5,75%, in concordanta cu asteptarile pietei. Este a treia majorare succesiva, in conditiile in care presiunile inflationiste persista, pe fondul cresterii rapide a salariilor in contextul lipsei de forta de munca. Unii analisti cred insa ca acesta va fi varful ciclului de intarire a politicii monetare, fiind de asteptat temperarea PIB.
Banca Slovaciei a pastrat rata dobanzii-cheie la 4,25%. Decizia este privita prin prisma faptului ca Slovacia asteapta o decizie pozitiva (in aprilie-mai) din partea Comisiei Europene privind planul de adoptare a euro din 2009. Dobanda de referinta a BCE se situeaza la 4%, fiind de asteptat ca banca Slovaciei sa vizeze o aliniere. Daca planul privind euro cade, analistii anticipeaza o perioada de crestere a dobanzii.
Fluctuatii reduse pe piata valutara
Euro a oscilat intr-o banda ingusta pe piata valutara de la Bucuresti, in conditiile in care investitorii straini au ramas in expectativa. De altfel, si monedele de pe pietele emergente vecine au inregistrat fluctuatii reduse in fata euro in ultimele zile. BNR a calculat un curs oficial de 3,7155 lei pentru un euro, cu 0,72 bani peste nivelul din ziua precedenta. Dolarul a pierdut in schimb 1,69 bani, coborand la 2,3621 lei, dupa ce a inregistrat deprecieri in fata euro pe pietele internationale. Piata valutara interbancara s-a deschis in cotatii de 3,71 lei pentru un euro, la nivelul inchiderii de marti seara. In primele ore de tranzactionare au aparut pe piata zvonuri privind o majorare a dobanzii cheie cu doar un sfert de punct procentual, ceea ce a declansat un val de cumparari de euro, cotatiile urcand la 3,72 lei/euro. Dupa ce BNR a anuntat ca a majorat dobanda cu jumatate de punct procentual, leul a recuperat terenul pierdut. La inchiderea pietei, euro era tranzactionat la 3,7130/3,7150 lei. Pe piata monetara dobanzile au ramas la niveluri de 9,2%-10,2% pe an pentru plasamentele pe termene foarte scurte. Desi luni au intrat in piata aproape 3 miliarde de lei, dupa ajungerea la scadenta a unor depozite mai vechi atrase de BNR, companiile au efectuat plati catre bugetul de stat, astfel ca nivelul lichiditatilor a ramas echilibrat.
Comunicatul Consiliului de Administratie al BNR
Analiza celor mai recente date statistice releva o crestere economica peste asteptari, concomitent cu mentinerea unei dinamici inalte a cererii interne, in conditiile majorarii veniturilor si ale persistentei expansiunii rapide a creditului acordat sectorului privat.
Rata anuala a inflatiei a crescut la nivelul de 7,97%in luna februarie 2008 fata de 7,26%in luna precedenta, in principal ca efect al scumpirii gazelor naturale si al persistentei efectelor exercitate asupra preturilor produselor alimentare de scaderea productiei agricole din anul 2007.
Inflatia de baza - calculata in conditiile eliminarii impactului preturilor administrate si al celor volatile (legume, fructe, oua si combustibili), precum si al taxei pe viciu - a urcat la nivelul de 6,17%in luna februarie 2008 fata de 5,92%in luna precedenta.
Evolutia cursului de schimb al leului a fost influentata de mentinerea aversiunii fata de risc a investitorilor financiari, in conditiile persistentei tensiunilor de pe piata financiara internationala. In acest context, conduita politicii monetare, evaluata prin intermediul conditiilor monetare de ansamblu, a continuat sa-si ajusteze restrictivitatea prin majorarea ratei dobanzii de politica monetara, mentinerea fermitatii controlului lichiditatii de pe piata monetara si pastrarea nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii.
Analizele efectuate reconfirma perspectivele situarii ratei anuale a inflatiei in urmatoarele luni peste limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei din cauza persistentei presiunilor exercitate de cererea interna in exces, dar si a prelungirii efectelor unor socuri de natura ofertei (in principal preturile combustibililor si ale produselor alimentare).
Aceste perspective, coroborate cu riscurile legate de o eventuala deteriorare semnificativa a anticipatiilor inflationiste si cu incertitudinile referitoare la atitudinea investitorilor fata de pietele emergente, reclama sporirea in continuare a restrictivitatii politicii monetare intr-un dozaj adecvat. Aceasta ajustare a conduitei politicii monetare urmareste ancorarea ferma si sustenabila a anticipatiilor inflationiste la niveluri scazute ale inflatiei, in vederea limitarii perioadei de crestere temporara a preturilor agregate si reincadrarii cat mai rapide in traiectoria de dezinflatie pe termen mediu stabilita impreuna cu guvernul.
Pe baza datelor disponibile in prezent, CA al BNR a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara la 9,5% pe an de la 9,0 la suta. Concomitent, BNR va continua gestionarea ferma a lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata si a decis mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. CA al BNR reitereaza ca, pe langa intarirea politicii monetare, implementarea unui mix restrictiv de politici economice, cu accent pe componentele de politica fiscala si de venituri, si intensificarea reformelor structurale sunt esentiale pentru a asigura revenirea durabila a inflatiei pe o traiectorie descendenta, aceasta contribuind la perspectivele unei cresteri economice sustenabile pe termen mai indelungat.
Aceasta orientare a ansamblului de politici macroeconomice este cu atat mai necesara, cu cat deficitul extern se plaseaza la niveluri dificil de sustinut pe termen indelungat in contextul incertitudinilor crescute ce afecteaza mediul economic international, iar stimularea economisirii reprezinta o masura fundamentala de corectie pe termen mai indelungat a deficitului extern prin insasi reducerea treptata a dezechilibrului dintre investitii si economisire.
BNR reitereaza ca va monitoriza indeaproape evolutiile indicatorilor macroeconomici si va evalua perspectivele acestora, astfel incat prin adecvarea instrumentelor politicii monetare sa contracareze presiunile inflationiste in vederea revenirii cat mai rapide, intr-o maniera sustenabila, a dezinflatiei pe traiectoria anuntata pe termen mediu.
Totodata, BNR reafirma ca va continua sa urmareasca cu atentie evolutiile economice globale si sa analizeze implicatiile turbulentelor persistente de pe pietele financiare internationale asupra economiei Romaniei, inclusiv din perspectiva mentinerii stabilitatii financiare ca dimensiune complementara a asigurarii stabilitatii preturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
