Practica prin care companiile îşi majorează preţurile într-o proporţie mai mare decât este justificată de creşterea costurilor a avut un impact mai mare asupra inflaţiei generale din semestrul al doilea al anului trecut, relevă o analiză recentă a băncii centrale a Ungariei (MNB), potrivit Budapest Business Journal.
Analiza sugerează că inflaţia profiturilor a generat aproape o treime din inflaţia generală în primul trimestru al acestui an. Oficialii MNB arată că date cum ar fi excedentul brut din exploatare sugerează că profitabilitatea crescută a jucat probabil un rol „semnificativ“.
Analiza arată că profiturile firmelor au avansat mai mult raportat la creşterea inflaţiei în toate ţările din Grupul Visegrad, însă creşterea a fost cea mai puternică în Ungaria.
Autorităţile antitrust din Suedia s-au declarat preocupate de marjele percepute de supermarketuri şi distribuitori în condiţiile în care acestea analizează posibilitatea ca aceştia să profite de pe urma scumpirilor într-o ţară care a asistat la cele mai mari creşteri ale preţurilor alimentelor din rândul ţărilor nordice în acest an, scrie Reuters.
Autorităţile vor publica primele rezultate ale unei anchete privind preţurile alimentelor şi concurenţa din sector solicitată de ministerul de finanţe în luna martie.
Ministrul de finanţe Elisabeth Svantesson a chemat principalele trei lanţuri de supermarketuri ale ţării la discuţii la începutul anului pentru a da socoteală pentru preţurile ridicate, iar ulterior supermarketurile au redus temporar preţurile unor produse.
Marea Britanie vrea să îmblânzească inflaţia inclusiv prin măsuri de combatere a inflaţiei din lăcomie, notează Bloomberg. Ministrul britanic al finanţelor Jeremy Hunt se va întâlni cu autorităţile din industrie în această săptămână pentru a discuta cum să se asigure că firmele nu profită de turbulenţele economice crescându-şi preţurile.
Guvernatorul Băncii Angliei Andrew Bailey a insistat recent că firmele trebuie să nu mai încerce să-şi crească marjele de profit după ce banca fusese anterior relaxată în privinţa problemei inflaţiei din lăcomie.
Din Franţa, ministrul de finanţe Bruno Le Maire a declarat recent că ţara sa aproape a învins criza inflaţiei din ultimul an, însă va avea în faţă presiuni inflaţioniste mai puternice în anii următori,
„Vom rămâne cu nivelurile de inflaţiei de dinaintea Covid la sfârşitul acestei crize? Răspunsul este nu“, a declarat Le Maire.
Pentru a ajuta băncile centrale să îmblânzească inflaţia şi să reducă riscul unei crize financiare, guvernele din întreaga lume ar trebui să majoreze taxele sau să-şi reducă cheltuielile publice, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale.
Guvernele ìtestează limitele a ceea ce ar putea fi numită zona de stabilitateî prin menţinerea unei politici fiscale relaxate în timp ce inflaţia rămâne ridicată, iar dobânzile cresc rapid, a subliniat BIS, potrivit Financial Times.
