Bănci și Asigurări
Dan Pascariu ia 20.000 de euro/an ca preşedinte al UniCredit Bank
Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit România
Membrii Consiliului de Supraveghere sunt plătiţi cu câte 10.000 de euro pe an.
UniCredit Bank, a cincea bancă locală după active, a stabilit o indemnizaţie brută de 20.000 de euro pe an pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere, ocupată în prezent de bancherul Dan Pascariu, în timp ce pentru funcţia de membru remuneraţia brută anuală a fost stabilită la 10.000 de euro, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Pe lângă Dan Pascariu, din Consiliul de Supraveghere al UniCredit Bank mai fac parte Heinz Meidlinger şi Stefano Cotini, ambii ocupând poziţia de membru. Mandatul lui Dan Pascariu esta valabil până la mijlocul lunii aprilie 2018, în timp ce mandatele lui Heinz Meidlinger şi Stefano Cotini sunt valabile până în aprilie 2020.
Documentul din Monitorul Oficial menţionează şi o indemnizaţie brută anulă în cuantum de 15.000 de euro pentru vicepreşedintele Consiliului de Supraveghere, însă în structura organizatorică a UniCredit Bank nicio persoană nu figurează cu această funcţie. În cazul în care membrii din Consiliul de Supraveghere sunt însărcinaţi şi cu funcţii specifice, de exemplu ca membri ai Comitetului de Audit, aceştia pot primi suplimentar între minumum 10.000 şi maximum 15.000 de euro brut pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Concedieri în auto: Leoni închide fabrica din Luduş care a rezistat zece ani. 200 de salariaţi rămân fără loc de muncă dacă nu acceptă mutarea la Arad sau Bistriţa
-
Daniel Slăvenie, CEO & partner, Limitless Agency: Piaţa românească de e-commerce a atins pragul de 7 mld. euro şi se află într-un moment de stabilizare
-
Hakan Bulgurlu, CEO al Beko: Avem în România un sistem bine pus la punct pentru a alimenta cu electrocasnice întreaga lume. Cea mai mare fabrică a Beko Europe e la Ulmi (Dâmboviţa)
-
Halal cultură! Sala Palatului, vârful de lance al culturii bucureştene, are scaune şi mochetă rupte şi pătate şi bucăţi de lemn desprinse din scenă
-
Bursă. Efectul secundar al maximelor istorice de la BVB: Metropolitan îşi reduce expunerea la Banca Transilvania din cauză că depăşea 5% din activ
-
Andreea Nica, vicepreşedintele CFA, avertizează asupra modelului actual al economiei: Nu poţi să dai 7 din 9 mld. lei credite pentru consum, este nevoie de credite de investiţii în producţie
-
Raiffeisen Bank a înregistrat o scădere a soldului creditelor în T1/2024 cu 4%, dar aşteptările rămân ancorate într-un ritm moderat de creştere pentru anul acesta. Profitul obţinut scade cu 6%, până la 390 mil. Lei
-
Business sportiv. De ce cluburile sportive ar trebui să fie conduse de manageri? Ionuţ Georgescu, manager CSO Voluntari: De multe ori, cluburile sunt conduse de foşti sportivi, nimeni nu le contestă performanţele, dar managementul are caracteristici diferite. Sportivii sunt foarte individualişti, pe când rolul managerilor este să vadă scopul comun al tuturor
-
Business sportiv. Vara tenisului românesc. Romanian Tennis Series, un circuit organizat de Fundaţia Ţiriac cu 14 turnee ITF Futures, va debuta în luna mai. Circuitul numără şase competiţii dedicate tenisului masculin şi opt competiţii la feminin
-
Antreprenori locali. Producătorul de mezeluri Fox a ajuns la afaceri de 477 mil. lei în 2023 şi peste 950 de angajaţi
-
ZF Investiţi în România! Ştefan Mandachi, antreprenor: Oraşele României s-au dezvoltat datorită antreprenorilor români, prin investiţiile lor. Ce era Iaşiul acum fără Palas?
-
ZF Agropower. Dulcinella, o reţea de 20 de magazine cu produse de cofetărie, caută soluţii pentru a creşte exportul cu noi acţionari şi planuri de investiţii
-
ZF/FirstBank Lecţii de Business. Armand Domuţa, Restart Energy: Cel mai important pas este trecerea de la antreprenor-jucător la antreprenor-antrenor de echipe
-
Afaceri de la Zero. O familie din Constanţa a pariat pe o afacere inedită: paie de băut din tulpini din grâu. „Vrem să intrăm cu produsele în HoReCa“
-
Digitalizarea poate ajuta şi clienţii băncilor din zona rurală să acceseze servicii financiare fără să depindă de amprenta teritorială a unei bănci, ducând astfel la creşterea incluziunii financiare. Sistemul bancar este încă la început în privinţa inteligenţei artificiale, a digitalizării şi, în continuare, este o discrepanţă mare rural-urban