Analiştii financiari de pe piaţa românească cred că euro va fluctua la Bucureşti între 4,4 şi 4,7 lei până la finalul anului, conform unui sondaj efectuat săptămâna trecută de Asociaţia Analiştilor Financiar- Bancari (AAFBR) şi care include evenimentele de pe scena politică. "Cursul de schimb al leului în raport cu euro este prognozat la 4,49 la finalul unui orizont de şase luni. Estimările analiştilor variază între 4,40 şi 4,70. Cotaţia dolarului american în raport cu euro este prognozată la 1,25 la finalul unui orizont de şase luni, în timp ce petrolul Brent s-ar putea situa la 109 dolari pe baril", a menţionat Asociaţia, o organizaţie care reuneşte 80 de analişti, care lucrează pentru bănci, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.
Scandalul de pe scena politică care a culminat vineri seara cu suspendarea de către Parlament a preşedintelui Traian Băsescu şi trimiterea demiterii lui către votul populaţiei a ridicat cursul de schimb până la 4,54 de lei pentru un euro pe piaţa interbancară. La BNR, care a stabilit cursul la ora 13.00, euro a fost 4,5142 lei, cel mai ridicat nivel istoric.
De la începutul anului, cursul a crescut cu 4,5%, mărind factura celor trei milioane de români şi 150.000 de companii care au credite în valută şi pentru care orice creştere a cursului trebuie să facă rost de o cantitate mai mare de lei.
Evenimentele de pe scena politică au adus România în ochii analiştilor externi, care s-au grăbit să pună eticheta de instabilitate în rapoartele pe care le trimit propriilor clienţi.
JP Morgan, cea mai mare bancă americană, îşi pune întrebări chiar cu privire la continuarea acordului cu FMI, care asigură o finanţare de rezervă de 5 mld. euro pentru România în caz că se acutizează criza europeană.
"Deteriorarea evoluţiei pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului, ceea ce ar putea duce la amplificarea intervenţiilor BNR pe piaţa valutară", spune JP Morgan. Analiştii băncii americane anticipează o depreciere graduală a monedei naţionale până la sfârşitul anului 2012, până la 4,55 lei/euro.
Vineri, pe piaţa interbancară, cursul a început ziua la 4,49 lei pentru un euro şi a sfârşit la 4,53 lei/euro pe o piaţă destul de agitată care încasează în plin loviturile de pe scena politică.
BNR supraveghează cursul şi-l lasă să se aşeze la un nivel unde îl poate controla mai uşor şi unde nu există riscul să fie atacat de investitori, mai ales cei din străinătate, care încearcă să speculeze orice mişcare indiferent că este în sus sau în jos.
Banca germană Commerzbank a menţionat într-un raport că se aşteaptă la o fluctuaţie a cursului în jurul a 4,5 lei/ euro pe tot anul, în timp ce un analist de la firma de consultanţă britanică Capital Economics a menţionat că ia în considerare un curs de 4,7 lei pentru un euro până la finalul anului.
Erste Bank, care controlează în România BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, vede cursul în decembrie 4,45 lei/euro. O prognoză similară au şi austriecii de la Raiffeisen Bank.
Tema cursului este extrem de prezentă în spaţiul public, având în vedere expunerea mare pe credite în valută a populaţiei şi companiilor. Peste 65% din împrumuturile acordate au la bază euro, dolari sau franci elveţieni, ceea ce înseamnă că orice mişcare de curs măreşte sau scade factura în lei.
Creşterea cursului spre pragul de 4,5 lei/euro poate ajuta exportatorii, care se confruntă deja cu diminuarea cererii din ţările zonei euro şi ar putea să susţină strategia băncii centrale de încurajare a creditării în lei, însă o depreciere suplimentară poate antrena deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea împrumuturilor neperformante, precum şi accentuarea temerilor consumatorilor.
Oamenii de afaceri anticipează deja că deprecierea leului va scumpi importurile şi va antrena scăderea consumului, ceea ce va încetini creşterea economică şi aşa firavă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
