Cursul leu/euro şi-a întrerupt ieri creşterea după patru zile de raliu în care a urcat de la 4,45 la 4,52 lei pentru un euro, chiar dacă tensiunile de pe scena politică sunt departe de a se fi calmat.
BNR a calculat un curs de 4,5206 lei/euro, în scădere cu 0,15% faţă de ziua precedentă, în condiţiile în care la Palatul Cotroceni s-a instalat preşedintele interimar Crin Antonescu, în timp ce Traian Băsescu a început pregătirile de referendum.
Oprirea cursei euro a fost vizibilă şi la nivelul cursului de referinţă calculat de Banca Centrală Europeană (BCE), care culege datele de pe piaţă mai târziu faţă de BNR: după ce luni fusese atins un vârf istoric de 4,5360 lei pentru un euro, ieri paritatea a coborât la 4,5253 lei/euro. La cursul BCE, leul este mai slab cu 6% în raport cu euro faţă de începutul lui 2012.
În ultimele zile dealerii au vorbit constant despre intervenţii ale BNR pentru temperarea mişcării de depreciere a leului, însă evoluţia cursului sugerează că de fapt banca centrală nu şi-ar fi propus să frâneze de-a binelea o mişcare a cursului mult mai spectaculoasă decât în cele mai tensionate momente generate de criza din zona euro şi de criza Greciei, cu atât mai mult cu cât a permis spargerea pragului de 4,5 lei/euro.
Pe de altă parte, BNR a continuat luni să injecteze lichiditate pe piaţă, furnizând băncilor 13,6 mld. lei printr-o licitaţie repo, chiar dacă teoretic aceste resurse în lei ar putea alimenta presiunile de depreciere a monedei naţionale.
Cursul leu/euro s-a arătat de această dată foarte sensibil la evenimentele de pe scena politică, ieşind în mod spectaculos din cadrul de stabilitate cu care publicul fusese obişnuit de banca centrală chiar în pofida valurilor succesive de turbulenţe externe.
În toamna lui 2009, când România a trecut printr-o criză guvernamentală puternică după căderea cabinetului Boc urmată de eşecul premierului desemnat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, de a obţine votul Parlamentului pentru un nou executiv, cursul leu/euro calculat de banca centrală a înregistrat fluctuaţii minore chiar dacă situaţia economică era mult mai delicată decât în prezent, iar acordul cu FMI şi UE de-abia fusese semnat de şase luni.
Rămâne de văzut dacă deprecierea rapidă a leului de săptămâna trecută explicată prin criza politică neaşteptată şi care le-a dat coşmaruri celor cu credite în valută va fi inversată în perioada următoare, respectiv dacă paritatea leu/euro va reveni sub pragul de 4,5 lei/euro.
În acelaşi timp, percepţia externă privind România a continuat ieri să se deterioreze, după cum o reflectă cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default), care au urcat în ultima săptămână cu peste jumătate de punct procentual, ajungând la aproape 4,5%. Un asemenea nivel pune sub semnul întrebării o eventuală tentativă a Ministerului Finanţelor de a reveni pe piaţa externă în a doua jumătate a anului, aşa cum şi-a planificat. Din cauza crizei politice din ultimele zile România s-a apropiat de Ungaria ca nivel al primei de risc cerute pe piaţa externă, ţara vecină având CDS-ul la 5,17%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels