Sergiu Manea, CEO al BCR, a prezentat un scenariu de dezvoltare pentru România pentru 10 ani, în 10 paşi, care prioritizează prosperitatea României şi convergenţa reală la zona euro, alegerile de viitor pe care ar trebui să le facem ca ţară.
Vorbind despre provocări şi oportunităţi pe termen lung, Sergiu Manea a adus în discuţie intrarea în capcana venitului mediu, PIB-ul pe locuitor fiind estimat la 16.300 de euro pentru 2023, cu perspectivă de creştere. Totodată, el a vorbit şi despre securitatea naţională şi globală, amintind de rolul strategic al României într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide şi de coliziunea intereselor din regiune. În plus, şeful BCR a prezentat în seria provocărilor şi oportunităţilor şi revoluţia tehnologică şi avansul digitalizării care schimbă modul în care trăim, lucrăm şi învăţăm.
În scenariul de dezvoltare pentru România până în 2034 unul dintre cei 10 paşi aduşi în discuţie de Sergiu Manea se referă la creşterea reţelei de autostrăzi din România cu 10% în medie pe an în următorii 10 ani. Astfel, potrivit analizei prezentată de şeful BCR România ar ajunge în acest scenariu la 2.800 Km de autostrăzi şi drum expres în condiţiile în care acum România are 1.074 Km de autostradă în folosinţă, la care se adaugă 800 Km în execuţie şi 200 Km în etape de licitare. Ca să ajungă la un nivel similar al reţelei de autostrăzi, raportat la suprafaţa ţării, cu Germania, România ar trebui să aloce aproximativ 5,1% din PIB pe an, timp ce 10 ani, doar pentru autostrăzi, a mai arătat el. Investiţiile în infrastructură sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a României. Şi, mai departe de sumele de bani alocate pentru asta, avem nevoie să vorbim despre calitatea infrastructurii.
Un alt element analizat de şeful BCR pentru dezvoltarea României este legat de creşterea cu 10% pe an a banilor pentru sănătate. În acest scenariu, alocarea bugetară pentru sănătate ar ajunge la 7,6% din PIB peste 10 ani şi România s-ar apropia de media UE din prezent. România alocă în prezent între 4% şi 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană este situată la 7,7%, cu o diferenţă de 2,8 pp faţă de România. Austria, Franţa şi Danemarca sunt statele membre UE cu cea mai mare alocare pentru sănătate cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate între 8-9% din PIB. O alocare bugetară mai mare şi gestionarea eficientă a banilor din sănătate înseamnă o reţea mai largă de clinici şi spitale, inclusiv în zone rurale, care creşte accesul la îngrijiri medicale pentru populaţie, conform informaţiilor prezentate de şeful BCR.
Care sunt cei 10 paşi pentru 10 ani din scenariul de dezvoltare pentru România prezentat de Sergiu Manea, CEO al BCR:
Educaţie, sănătate, infrastructură
@ Ce s-ar întâmpla dacă s-ar aloca 10% pe an bani în plus pentru educaţie?
Alocarea bugetară pentru educaţie ar fi de 2,4% din PIB peste 10 ani, ceea ce ar păstra România pe unul dintre ultimele locuri din UE. Pentru a ajunge la media UE, România trebuie să crească cu 1,5 pp alocarea pentru educaţie de la 3,2% cât are în prezent. România alocă 3,2% din PIB pentru educaţie, în timp ce media europeană este de 4,7%. Investiţiile în capitalul uman şi educaţie sunt cele care fac diferenţa pentru viitorul României. Sunt baza pentru dezvoltarea economică şi socială sustenabilă. Educaţia necesită adaptarea la schimbările rapide de pe piaţa muncii.
@ Ce s-ar întâmpla dacă s-ar aloca 10% pe an bani în plus pentru sănătate?
Alocarea bugetară pentru sănătate ar ajunge la 7,6% din PIB peste 10 ani şi România s-ar apropia de media UE din prezent. România alocă în prezent între 4% şi 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană este situată la 7,7%, cu o diferenţă de 2,8 pp faţă de România. Austria, Franţa şi Danemarca sunt statele membre UE cu cea mai mare alocare pentru sănătate cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate între 8-9% din PIB. O alocare bugetară mai mare şi gestionarea eficientă a banilor din sănătate înseamnă o reţea mai largă de clinici şi spitale, inclusiv în zone rurale, care creşte accesul la îngrijiri medicale pentru populaţie.
@ Ce s-ar întâmpla dacă reţeaua de autostrăzi din România ar creşte cu 10% în medie pe an în următorii 10 ani?
România ar ajunge la 2.800 Km de autostrăzi şi drum expres. România are 1.074 Km de autostradă în folosinţă, la care se adaugă 800 Km în execuţie şi 200 Km în etape de licitare. Ca să ajungă la un nivel similar al reţelei de autostrăzi, raportat la suprafaţa ţării, cu Germania, România ar trebui să aloce aproximativ 5,1% din PIB pe an, timp ce 10 ani, doar pentru autostrăzi. Investiţiile în infrastructură sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a României. Mai departe de sumele de bani alocate pentru asta, avem nevoie să vorbim despre calitatea infrastructurii.
Mediul de afaceri
@ Ce s-ar întâmpla dacă România ar avea cu 10% mai multe companii, de tip SRL, în următorii 10 ani?
O creştere cu 10% a numărului de companii din economie în următorii 10 ani ar putea adăuga: 1 pp pe an, în medie, la creşterea nominală a PIB-ului, respectiv 30 de miliarde de lei pe an, în medie, în plus faţă de varianta de bază. O creştere a spiritului antreprenorial ar fi vizibilă în creşterea numărului de companii din economie la 100 de locuitori, de la cea mai mică valoare din UE din prezent de 2,8 la 4,3. În România, ponderea companiilor mici şi mijlocii în total companii care activează în economia reală locală este de 99,83%, similar cu ponderea de 99,84% înregistrată la nivelul UE.
@ Ce s-ar întâmpla dacă am avea cu 10% mai multe companii româneşti listate la bursă în următorii 10 ani?
Dacă peste 10 ani am avea cu 10% mai multe companii listate la BVB pe segmentul principal, capitalizarea bursieră ar ajunge la aproape 22% din PIB faţă de 19% în 2023.
Valoarea de piaţă a celor 371 de companii listate la BVB a depăşit nivelul de 301 miliarde de lei la finalul lui 2023 fiind 85 de companii listate pe piaţa reglementată şi 286 de companii pe sistemul multilateral de tranzacţionare.
@ Ce s-ar întâmpla dacă şi capitalizarea companiilor listate la bursă în acest moment ar creşte cu 10% în următorii 10 ani?
În ipoteza accelerării ritmului anual de creştere cu 10 pp peste varianta de bază, adică o creştere medie anuală de 18,2%, capitalizarea bursieră s-ar apropia de 50% din PIB faţă de 19% din PIB în 2023. Creşterea medie anuală a capitalizării bursiere pe segmentl principal al BVB din ultimii 10 ani a fost de 8,2%.
Oamenii
@Ce s-ar întâmpla dacă am pune 10% pe lună din salariul mediu net lunar într-un cont de economii timp de 10 ani?
Dacă am depune timp de 10 ani, în fiecare lună, 507,9 lei în contul de economii, la finalul perioadei ajungem la 67.331 de lei (13.500 euro) luând în considerare salariul mediu net în decembrie 2023 în România, de 5.079 de lei şi faptul că 10% din această sumă reprezintă 507,9 lei, iar în prezent un cont standard de economii oferă o dobândă anuală de 2%.
@ Ce s-ar întâmpla dacă o gospodările ar investi cu 10% mai mult în următorii 10 ani?
Dacă o gospodările ar investi cu 10% mai mult în fiecare an pe o perioadă de 10 ani profitul ar fi mai mare cu 20 pp având în vedere că 0,6% din venituri (circa 39 lei/lună) este investiţia medie a unei gospodării din România. La o dublare a veniturilor (aproximativ 80 de lei) suma alocată investiţiilor ar creşte proporţional cu creşterea veniturilor obţinute, iar această valoare ar fi investită la un randament mediu de 5,8% pe o perioadă de 10 ani. Aproximativ 4,9% din populaţia cu vârstă de muncă a investit în fondri mutuale în 2023.
@ Ce s-ar întâmpla dacă depozitele gospodăriilor ar creşte cu 10 pp faţă de media istorică pe an în următorii 10 ani?
Dacă majorarea depozitelor ar ajunge la 21% pe an în următorii 10 ani, depozitele gospodăriilor ar ajunge la 2.300 miliarde de lei având în vedere că la finalul anului 2023 suma depozitelor gospodăriilor din România a fost de 340 mld. lei şi aproximativ 11,2% a fost creşterea medie din ultimii 5 ani.
@ Ce s-ar întâmpla dacă ar creşte contribuţia românilor la fondurile de pensii private P3 pentru următorii 10 ani cu 10 pp faţă de media istorică?
Dacă ponderea populaţiei care contribuie activ la Pilonul 3 (P3) ar creşte cu 10 pp în următorii 10 ani, am ajunge la 12,5% contributori activi din populaţie. Aproximativ 1,5 milioane de persoane comparativ cu cei 300.000 contributori din prezent. Dacă contribuţia medie per deponent ar creşte cu 10% în fiecare an în următorii 10 ani, aceasta ar ajunge la aproximativ 421 lei. Contribuţia lunară brută la P3 este în prezent de aproximativ 60 de milioane de lei lunar, cu o creştere de aproximativ 19,7% în 2023 faţă de 2022. Dacă această contribuţie ar ajunge la 30% pe an în următorii 10 ani, contribuţia lunară la P3 ar ajunge la 770 milioane de lei. Aproximativ 2,5% din populaţia cu vârstă de muncă (15-64 de ani) a contribuit activ la P3 în 2023. Contribuţia medie per deponent a fost de aproximativ 162 lei.
Sursa: Prezentare Sergiu Manea, CEO al BCR, cu tema: Dezvoltare sustenabilă de ţară- de la creştere economică la prosperitate pe termen lung
