În timp ce banca centrală din Polonia vede inflaţia perpetuată la un nivel ridicat de creşterea rapidă a salariilor şi consumului, în Cehia forţele care dau direcţia inflaţiei sunt considerate ca echilibrate. În Ungaria, şeful băncii naţionale spune că guvernul împiedică lupta împotriva creşterii preţurilor.
În Polonia, scenariul în privinţa căruia au avertizat mulţi economişti se materializează: inflaţia este perpetuată la un nivel ridicat de creşterea rapidă a salariilor şi consumului, scrie Warsaw Voice.
În lunile următoare, inflaţia se va apropia de ţinta de 2,5% a băncii centrale. Pe termen mai lung, însă, aceasta se va menţine mai ridicată, indiferent ce va decide guvernul cu privire la scuturile antiinflaţie, sugerează noi proiecţii ale economiştilor băncii centrale. Acesta este raţionamentul din spatele ultimelor decizii ale consiliului monetar al băncii de menţinere a dobânzilor neschimbate. Acesta dovedeşte în acelaşi timp că reducerile agresive din septembrie şi octombrie anul trecut nu au fost justificate.
„Suntem probabil la ţintă în privinţa inflaţiei. Inflaţia ridicată provocată de panemie şi război a fost adusă la ţintă“, a declarat guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski recent. Acesta a subliniat că inflaţia va accelera în următoarele trimestre ca urmare a unor decizii guvernamentale, dar că banca centrală şi-a îndeplinit deja sarcina.
Acesta i-a criticat în acelaşi timp pe acei economişti care nu au crezut că banca va reuşi să aducă inflaţia sub control. Totuşi, aceste evaluări optimiste nu sunt susţinute de proiecţiile departamentului de analiză şi cercetare economică al băncii. Acestea sugerează că inflaţia nu a fost adusă sub control, iar aceasta este exact partea care poate fi influenţată de politica monetară. Deciziile guvernului vor afecta inflaţia pe termen scurt, dar pe termen mediu acestea nu vor fi sursa presiunilor inflaţioniste.
În Cehia, Jan Kubicek, strateg al băncii centrale a ţării, susţine că forţele care dau direcţia inflaţiei sunt echilibrate, iar coroana s-a stabilizat, notează Reuters.
Prin urmare, banca poate reduce dobânzile cu 50 de puncte bază din nou în această lună.
Cu inflaţia scăzând puternic, la 2% în februarie, riscurile inflaţioniste s-au diminuat, a subliniat Kubicek. Forţele care ar putea alimenta inflaţia sunt un curs de schimb mai slab şi o accelere a preţurilor serviciilor, a indicat acesta.
„Dezbatem în prezent vigoarea reducerilor de dobânzi, dacă să alegem traiectoria unui declin mai rapid şi să rămânem undeva aproape de nivelul de echilibru, sau dacă să ajungem la acest nivel gradual“, a declarat Kubicek, indicând o preferinţă pentru a doua variantă.
În cazul Ungariei, banca centrală a ţării şi-a repetat avertismentul că acţiunile guvernului de restrângere a independenţei sale ar putea limita spaţiul de manevră al politicii monetare în condiţiile în care premierul Viktor Orban a decis să întărească supervizarea operaţiunilor băncii, potrivit Reuters.
Bianka Horvath, fost strateg al băncii în prezent consilier al guvernatorului băncii centrale Gyorgy Matolcsy, a subliniat că guvernul subminează independenţa băncii centrale atât prin măsurile sale de comunicare, cât şi prin cele de politică economică, acestea împiedicând pe termen scurt lupta împotriva inflaţiei şi pe termen lung creşterea economică a ţării, relatează Portfolio.
