Procesul spre maturizarea economică competă a României este încă în desfăşurare, nu am atins nivelul dorit, acela de a ne afla cât mai aproape de standardele de viaţă din Vest, a spus Csaba Balint, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, în cadrul Conferinţa de prezentare a proiectului Antreprenoriat de top privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, eveniment la care ZF este partener media, organizată la Cluj-Napoca.
“Totuşi, trebuie să recunoaştem că procesul spre maturizare economică completă a României este încă în desfăşurare. Nu am atins încă nivelul dorit, acela de a ne afla cât mai aproape de standardele de viaţă din Vest. Anul 2023 a fost unul complicat. Economia României a încetinit, înregistrând o creştere de 2,1% aproape jumătate din avansul obţinut în 2022, dar am evitat recesiunea. În ciuda acestei performanţe economice mai scăzute, PIB-ul pe cap de locuitor al României exprimat în calitatea puterii de cumpărare a recuperat un decalaj uriaş din anii 2000 până astăzi, ajungând la un nivel similar cu partenerii noştri din regiune, precum Polonia”, a spus Csaba Balint.
Ce a mai spus Csaba Balint, membru al Consiliului de Administraţie al BNR:
Cum am am evitat recesiunea? Printre altele, prin orientarea către un model de creştere în care investiţiile, în special cele finanţate din fonduri europene, au o contribuţie mai importantă decât consumul, la creşterea PIB-ului. În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta a crescut uşor la începutul anului, principalul determinat fiind majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite, respectiv influenţe sezoniere, însă ne aşteptăm ca procesul dezinflaţionism să continue, chiar dacă într-un ritm mult mai lent. În cazul în care datele statistice ne vor confirma aşteptările şi vom vedea o scădere notabilă a inflaţiei în următoarea perioadă, s-ar putea deschide o fereastră de oportunitate pentru relaxarea politicii monetare într-un mod prudent şi adecvat contextul lui economic local şi local.
În acest context, plin de incertitudini, este esenţial să încheie procesul de maturizare financiară pentru a fi mai pregătiţi în faţa provocărilor şi pentru a dezvolta strategii pe baza cărora companiile să-şi atingă potenţialul maxim de dezvoltare
În luna iunie 2022, CNSM a emis recomandarea numărul trei privind creşterea sustenabilă a intermedierii financiară, iar Banca Naţională a României a fost desemnată autoritate responsabilă pentru îmbunătăţirea educaţiei financiare a antreprenorilor şi pentru o creştere a pregătirii profesionale a salarianţilor din sistemul financiar, inclusiv prin iniţierea unor programe pentru pentru creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor în funcţie de stadiul de dezvoltare a filmelor, start-up-uri şi scale-up-uri, prin organizarea de seminare, conferinţe, programe de educaţie financiară financiară la nivel naţional.
O soluţie pe care noi am văzut-o a fost aceea de a pune bazele proiectului Antreprenoriat de top care să sprijine dezvoltarea educaţiei economice şi financiare a antreprenorilor pe patru direcţii. Prima direcţie o reprezintă creşterea alfabetizării financiare a firmelor prin dezvoltarea cunoştinţelor financiare, îmbunătăţire a comportamentului financiar, dar şi prin ameliorarea aptitudinii financiare. A doua direcţie pune accent pe creşterea incluziunii financiare în rândul companiilor. A treia direcţie se referă la utilizarea mai amplă a produselor şi serviciilor financiare. A patra direcţia vizează îmbunătăţire a nivelului de digitalizare a activităţilor financiare dar şi de afaceri.
În acest sens, proiectul include un set de şapte acţiuni concrete pe care le voi descrie sumar. Unul este stabilire la nivelul educaţiei financiare antreprenorilor din România pentru a putea monitoriza evoluţiile legate de proiectul nostrum. Al doilea este identificarea unui model de succes a firmelor din România, precum şi popularizare a acestuia. Al treilea este promovarea unor lecţii cheie pentru un management financiar bun. Al patrulea este recalibrarea programului BNR economic hub al cărui experienţă şi infrastructură dorim să clădim mai departe şi să întreţinem un dialog cu antreprenorii de ţintă cu ajutorul Camerelor de comenţ şi industrie judeţene şi altor autorităţi, entităţi, organizaţii de profil interesate în a deveni partenerii noştri în acest demers. Al cincilea este găsirea soluţiilor adecvată pentru a îmbunătăţi gradul de incluziune financiară prin facilitare accesului la oferta de servicii şi produse bancare adaptate necesităţilor. Al şaselea este realizarea unor soluţii digitale care să facă disponibilă informaţia pentru antreprenor într-o manieră rapidă şi facila, şi o pregătire mai bună a personalului din bănci. Pentru noi, la BNR, creşterea educaţiei economice şi financiare în rândul publicului nu este doar o preocupare ci un angajament susţinut şi concret. Nu doar la Cluj-Napoca, dar şi în alte oraşe din ţară care fac parte din reţeaua noastră teritorială de sucursală şi agenţii derulăm programele de educaţie financiară în cadrul cărora discutăm cu antreprenori, cu profesori, elevi sau studenţi, dar şi cu oameni interesaţi de a înţelege impactul deciziilor băncii centrale asupra economiei.
