♦ Dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a economiei.
Perspectiva continuării scăderii inflaţiei până la final de 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză din august, în timp ce economia „creşte modest“ comparativ cu previziunile, iar creditarea privată „continuă să decelereze“, au determinat boardul BNR să menţină şi ieri dobânda-cheie la 7%, în condiţiile în care creşterea fiscalităţii ar urma să pună presiune asupra inflaţiei după 2023.
„Dincolo de finele anului curent, incertitudini şi riscuri majore la adresa perspectivei inflaţiei decurg din configuraţia pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp“, a avertizat BNR după şedinţa de politică monetară de ieri, cea de-a şaptea şi penultima din acest an.
Astfel, „configuraţia pachetului de măsuri fiscale“ – care include creşteri de taxe, impozite noi sau eliminarea unor facilităţi fiscale – devine un factor cu risc major pentru inflaţie, influenţând amânarea în continuare a relaxării politicii monetare.
România a avut la jumătatea anului o creştere economică de sub 2% (+1,7% faţă de S1/2022), iar avansul creditării private (pentru companii şi populaţie) s-a înjumătăţit în august la doar 5,5%, de la peste 10% în martie, din cauza dobânzilor mari.
Inflaţia anuală a coborât la o singură cifră, ajungând în august la 9,4%, iar tendinţa de scădere este de aşteptat să continue, până la 7,5% în decembrie, însă analiştii au anticipat că BNR va menţine dobânda-cheie la 7% şi ieri, dar şi în lunile următoare, deşi alte bănci centrale din regiune au trecut la scăderi.
Prima tăiere a dobânzii de politică monetară în România este anticipată pentru al doilea trimestru (T2) din 2024, cel mai probabil, după ce şi inflaţia va coborî sub rata-cheie, după cum spun unii economişti, deciziile viitoare ale BNR urmând să fie influenţate mai mult de factorii interni decât de factorii externi.
La categoria incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice şi implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, BNR vorbeşte despre războiul din Ucraina, dar şi despre evoluţiile economice sub aşteptări din Europa. Totodată, banca centrală aduce în discuţie faptul că absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.
În perspectivă, mişcarea BNR de a menţine dobânda-cheie nu ar trebui să mai antreneze creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară, la credite, precum şi la depozite.
Ce a transmis boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, după ce a menţinut dobânda-cheie la 7%:
► Inflaţia anuală va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023).
► Dincolo de finele anului curent, incertitudini şi riscuri majore la adresa perspectivei inflaţiei decurg însă din configuraţia pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.
► Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în T3 faţă de previziunile precedente şi în decelerare faţă de trimestrul anterior.
► Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze.
