Cresc presiunile guvernelor asupra băncilor comerciale şi centrale să facă dobânzile mai prietenoase cu cetăţeanul şi cu afacerile

În Ungaria, guvernul a cerut re­cent băncilor să impună o limită vo­luntară asupra dobânzilor credite­lor noi pentru gospodării şi companii începând cu 9 octombrie pentru a da un impuls creditării şi a susţine redre­sarea economiei ţării, a anunţat minis­terul ungar al economiei în urma discuţiilor cu băncile, potrivit Reuters.

Ministerul a declarat că băncile ar trebui să impună un plafon asupra do­bânzilor creditelor noi pentru gospo­dă­rii la maxim 8,5%, în timp ce limita asupra dobânzilor creditelor noi pen­tru companii ar trebui sta­bilită la 12%, ambele sub dobânda de referinţă a băncii centrale maghiare, de 13%.

Discuţiile dintre minister şi bănci vor continua.

Guvernul maghiar şi-a majorat ţinta de deficit bugetar pe 2023 la 5,2% din PIB de la 3,9%, invocând chel­tuieli mai mari pe pensii, sub­venţii pentru energie şi pentru fa­milii. Economia ma­ghiară este de aşteptat să stagneze în acest an în cel mai bun caz, în con­diţiile în care cea mai ridicată inflaţie din UE a frânat consumul.

Guvernul premierului Viktor Orban încearcă din răsputeri să revi­goreze creşterea şi creditarea pentru a readuce economia pe creştere anul viitor când vor avea loc alegeri parla­mentare. Guvernul şi-a ascuţit criticile la adresa băncii centrale în ultimele săptămâni, cele două părţi dând vina una pe cealaltă pentru scumpiri.

Ministrul ungar al dezvoltării economice Marton Nagy a declarat că redresarea economică va fi afec­tată de faptul că dobânzile băncii centrale se situează peste inflaţia estimată pe septembrie.

În Polonia, banca centrală acţio­nează în linie cu obiectivele guvernu­lui. Aceasta a operat luna trecută o reducere de dobânzi suprinzător de amplă în încercarea de a da un im­puls unei economii aflate în încetini­re cu mai puţin de şase săptămâni înaintea unor alegeri foarte strânse.

Va proceda banca la fel şi luna aceasta? Şansele par să fie scăzute în condiţiile în care decizia din sep­tembrie a fost aspru criticată chiar de membri ai consiliului monetar al băncii centrale.

La nivelul zonei euro, decizia de majorare a dobânzilor luată de Banca Centrală Europeană luna trecută şi-a atras critici dure din partea Italiei şi Portugaliei, în timp ce în Spania ofi­cialii şi-au exprimat speranţa că ciclul de majorări de dobânzi este acum încheiat, scrie Bloomberg.

În Europa, politicienii şi autorităţile din mai multe ţări au început să lanseze critici şi să pună presiuni şi asupra băncilor comerciale. În Germania, băncile sunt acuzate că-şi exploatează puterea de pe piaţă pentru a obţine pe nedrept zeci de miliarde de euro prin faptul că nu trec mai departe dobânzile mai mari către deponenţii individuali.

În Spania, ministrul economiei Navia Calvino a îndemnat băncile să înceapă să le plătească clienţilor mai mult pentru economii şi să împartă ce câştigă de pe urma dobânzilor mai mari.

În Belgia, premierul Alexander De Croo a anunţat că guvernul va interveni dacă băncile ţării vor refuza în continuare să majoreze dobânzile la conturile de economii ale clienţilor.

De asemenea, Belgia a atras o sumă record de la popularţie în cadrul unei vânzări de obligaţiuni menite să concureze cu depozitele bancare, pe fondul nemulţumirii în creştere cu privire la refuzul băncilor de a creşte dobânzile la depozite.

În Elveţia, Fundaţia pentru Protecţia Consumatorului s-a declarat nemulţumită de ratele scăzute ale dobânzilor şi a cerut băncilor să le majoreze în mod semnificativ.