Volumul restanţelor la creditele acordate de bănci populaţiei şi companiilor cumula 27 miliarde de lei (6 mld. euro) la finalul lunii octombrie, fiind în scădere cu aproximativ şase miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu luna septembrie, volumul restanţelor s-a diminuat cu 300 mil. lei, potrivit datelor BNR.
Totalul creditelor ajunge al 114 mld. lei la finalul lunii trecute, astfel că ratele restante reprezentau aproximativ 12% din total. Ponderea restanţelor este la minimul ultimilor doi ani.
„Datele BNR confirmă continuarea procesului de echilibrare în sfera sectorului bancar intern. Acest proces de însănătoşire este important pentru finanţarea investiţiilor productive în noul ciclu economic pe plan intern. Ne aşteptăm la continuarea tendinţei de scădere a ratei restanţelor la credite, dar şi a ratei creditelor neperformante pe termen scurt“, scrie într-o analiză a BT semnată de Andrei Rădulescu, senior economist al băncii.
La nivel de judeţ, diferenţele sunt foarte mari, ponderea restanţelor variind de la 5% la 26%. Astfel, peste un sfert din creditele acordate de bănci populaţiei şi companiilor din judeţul Sălaj erau restante în octombrie.
Nici judeţele Vâlcea, Mehedinţi, Bistriţa-Năsăud sau Vaslui nu sunt într-o situaţie mai bună, aproximativ o cincime din creditele acordate de bancheri populaţiei şi companiilor din aceste judeţe fiind restante. Ponderea restanţelor din Vaslui a ajuns la 19% după ce cu o lună în urmă ajungea la 9,5%.
Ponderea restanţelor la împrumuturile în valută ajungea la finele lunii septembrie la aproape o treime în judeţul Sălaj, credite în valoare de echivalentul a 680 mil. lei fiind înregistrate cu întârzieri la plată. Nici creditele în lei ale sălăjenilor nu se află într-o situaţie mai bună, împrumuturi de 740 mil. lei având o pondere a restanţelor de 24%.
Creditele restante în lei ale populaţiei şi companiilor din Vâlcea au ajuns la 21% din total, pondere asemănătoare cu cea a restanţelor împrumuturilor în valută.
La polul opus se situează judeţele Gorj, cu o pondere a restanţelor în credite de 4,7%, Dâmboviţa cu 7,3% şi Olt cu 8,6%.
La nivelul întregului sistem bancar, 13% din creditele în valută înregistrează întârzieri la plată, ceea ce înseamnă un volum total al creditelor neperformante de echivalentul a 16 mld. lei (3,6 mld. euro). Ponderea restan-ţelor la creditele în valută este cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât cea în lei. Restanţele la creditele în moneda naţională, majoritatea credite de consum fără garanţii, se ridică la 11 mld. lei.
Diferenţele mari de la un judeţ la altul sunt în mare parte din cauză că unele zone sunt mai puternic afectate decât altele de rata şomajului sau de scăderea activităţii economice. De exemplu, judeţul Bistriţa-Năsăud, unul dintre judeţele cu cele mai slabe economii, are un PIB la jumătatea mediei naţionale, iar al doilea mare angajator din judeţ este o casă de pariuri.
După problemele cu care s-au confruntat în ultimii ani, multe dintre bănci au derulat o serie de analize de risc pe regiuni şi monitorizează mai atent zonele în care ar putea avea probleme.
