In decurs de sase luni, certificatele de depozit emise de Banca Nationala au devenit principalul instrument folosit pentru drenarea excesului de lichiditate de pe piata monetara interbancara.
Prin emisiuni triplate de la o luna la alta, stocul de certificate ajunsese sa reprezinte la sfarsitul lunii noiembrie jumatate din stocul de lichiditati atrase de banca centrala in depozite cu scadenta la o luna. Cu emisiunea din decembrie, valoarea certificatelor aflate pe piata insumeaza echivalentul a circa 1,3 miliarde de euro.
Si astfel, structura soldului operatiunilor de absorbtie monetara realizata de BNR se modifica rapid in favoarea certificatelor de depozit. Iar aceasta tendinta are toate sansele sa se consolideze, mai ales avand in vedere lipsa unor alternative de plasament pe termen scurt atat timp cat Ministerul Finantelor a renuntat la emisiunile de certificate de trezorerie cu scadenta de pana la douasprezece luni inclusiv.
La ultima licitatie organizata luna aceasta, oferta bancilor a insumat nu mai putin de 22.000 de miliarde de lei (echivalentul a mai bine de o jumatate de miliard de euro). BNR a acceptat sa vanda certificate in valoare de 15.000 de miliarde, acoperind astfel 68% din suma pe care bancile ar fi fost dispuse sa o plaseze.
Apetitul pentru aceste instrumente cu istorie foarte scurta este ilustrat si de preferinta unor banci de a derula operatiuni repo (vanzari pe termen scurt urmate de rascumparari) cu certificate de depozit emise de BNR in detrimentul tranzactiilor cu depozite.
O caracteristica a lunii noiembrie a fost incetarea alimentarii pietei cu lichiditati suplimentare rezultate pana in luna precedenta din decontarea interventiilor de cumparare ale bancii centrale pe piata valutara.
In aceste conditii, stocul de lichiditati in depozite la o luna a scazut cu 3.670 miliarde de lei (circa 94 milioane de euro).
O schimbare importanta in portofoliul BNR a avut loc si in luna septembrie, cand banca centrala si-a lichidat complet titlurile de stat pe care la mai detinea, atragand astfel din piata 4,2 miliarde de lei.
BNR a promis lansarea de certificate si cu scadente mai lungi, la sase luni, de exemplu, pentru a-si imbunatati dialogul cu piata in privinta asteptarilor reciproce legate de dobanzi si inflatie. Un asemenea schimb de informatii ar fi insa eficient de-abia in faza aparitiei unei piete secundare pentru aceste instrumente, care ar tinde sa substituie certificatele de trezorerie la care Ministerul Finantelor a renuntat incepand din luna septembrie a acestui an.
Numai bancile comerciale au acces la plasamente in certificatele de depozit emise de BNR, ceea ce a diferentiat de la bun inceput randamentul stabilit pentru aceste instrumente fata de certificatele de trezorerie ale Finantelor, in care putea investi si alte categorii de investitori.
Incepand din toamna, certificatele de depozit emise de banca centrala cu scadenta la trei luni au ramas singurul instrument care ofera o indicatie asupra evolutiei dobanzii pe termen scurt. La ultima licitatie, dobanda medie acceptata de BNR a fost de 17,04% pe an, ceea ce a reprezintat o scadere de circa 0,68 puncte procentuale fata de luna precedenta. Dobanda maxima pentru scadenta la trei luni a fost de 17,29% pe an.
Cel putin experienta ultimelor luni a aratat ca randamentul adus de plasamentele in certificate de depozit pe trei luni a fost destul de apropiat de cel obtinut prin rostogolirea depozitelor pe o luna constituite la BNR.
In lipsa interventiilor pe piata valutara si a solicitarilor restranse pentru facilitatea de depozit overnight la BNR, emiterea de certificate de depozit tinde sa devina principala operatiune de piata a bancii centrale. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
