Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a prezentat miercuri dimineaţă raportul privind inflaţia, care conţine mult mai multe date economice care arată situaţia economiei din perspectiva încrederii consumatorilor şi companiilor. De asemenea, o parte din indicatori sunt prezentaţi în corelaţie cu ceea ce se întâmplă în alte ţări din jurul României. Raportul trimestrial asupra inflaţiei indică o perspectivă uşor pozitivă în privinţa evoluţiei economiei în perioada următoare.
Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre:
Inflaţie
- România a îndeplinit şi criteriul de convergenţă legat de inflaţie. Sperăm să rămânem în această zonă- Tendinţa de scăderea a inflaţiei nu este doar în România. Am intrat în grupul european. La noi scăderea este mai accentuată pentru că anterior am plecat de la o inflaţie ridicată. Nu avem temeri de deflaţie
- Scăderea inflaţiei nu este un element de îngrijorare câtuşi de puţin. Inflaţia în România este printre cele mai ridicate comparativ cu celelalte ţări foste comuniste care nu sunt membre ale zonei euro
- Dacă vrem să avem creştere economică mai mare de 3%, nu inflaţia ne deranjează. Trebuie să acţionăm asupra factorilor creşterii: crearea de locuri de muncă, creşterea productivităţii, inovaţie, management performant, pentru a avea creştere economică. Nu văd la momentul actual o legătură între creşterea economică şi nivelul inflaţiei
- Unul dintre factorii cu acţiune tranzitorie asupra inflaţiei a fost evoluţia preţurilor la energie. Existau unele aprecieri legate de faptul că se va face o corecţie relativ importantă la preţul energiei - până în momentul în care au devenit certe BNR nu a introdus acest element în datele privind evoluţia preţurilor
- În septembrie dispare impactul legat de TVA la pâine. Asta nu înseamnă că preţurile cresc, este vorba de un efect statistic
- Până la sfârşitul lui 2014 CORE 2 (indicator al inflaţie care exclude preţurile administrate şi pe cele cu volatilitate ridicată) va reveni la valori pozitive, iar până în 2016 se va situa în intervalul 1-2%.
Cursul de schimb
- În România impactul cursului de schimb asupra preţurilor se transmite foarte repede. Atunci când cursul se apreciază impactul în sensul scăderii inflaţiei este relativ limitat, însă în cazul deprecierii impactul este aproape dublu. Deci impactul aprecierii este jumătate din cel al deprecierii. Acest lucru explică şi de ce ţinem la o anumită stabilitate a cursului de schimb. Nu avem o obsesie
- BNR nu vede un risc al revenirii excesive a creditării în valută, având în vedere stabilitarea cursului. Instabilitatea cursului are efecte asupra economiei reale
- Este surprinzător să ai conflict în zonă şi rezultatul să nu fie deprecierea leului şi ieşiri de capital, ci invers.
Dobânzile băncilor
- La creditele noi, avem dobânzile cele mai mici. Nici mie nu îmi vine să cred. Dobânzile la creditele de consum sunt cele mai reduse din regiune.
- La creditele pentru locuinţe şi către societăţile nefinanciare rata este mai ridicată, dar are trend de scădere
- Reducerea ratei dobânzii s-a transmis într-o măsură mai mare asupra dobânzilor la creditele noi decât asupra celor la depozitele la termen
- Am venit şi cu dobânda foare jos, nu mai avem inflaţie, deci micşorăm jocul dobânzilor. Să vedem cine se va mişca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aş şti nu v-aş spune-o
- Suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata dobânzii de politică monetară, pentru că şi băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor.
