Economia încetineşte, fapt ce se resimte şi la nivelul sectorului bancar, însă nu va fi recesiune în acest an, este de părere Mihaela Bîtu, şefa ING Bank. Totuşi, spune ea, banca îşi păstrează prudenţa necesară şi rămâne permanent atentă atât la evoluţiile locale, cât şi la cele internaţionale. Pe fondul inflaţiei şi al ratelor de dobândă mari, cererea de creditare s-a temperat. Mihaela Bîtu vorbeşte într-un interviu despre provocările actuale, precum şi despre maturizarea şi responsabilitatea financiară ale românilor şi ale sistemului financiar în ansamblu, susţinând că „au fost învăţate multe lecţii din trecut”, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede la noul set de circumstanţe economice caracterizat de încetinire a PIB, inflaţie mare, dobânzi ridicate şi temperare a creditării.
În general, observăm o rezilienţă a activităţii economice, dar şi o persistenţă a trendurilor generale. Probabil că principalele puncte de atenţie sunt în zona producţiei industriale, care este pe un trend multianual contracţionist, deşi nu toate ramurile industriei subperformează. Apoi, agricultura este desigur un sector relativ volatil, mai ales în perioada aceasta. Construcţiile, sectorul imobiliar şi domeniile economice conexe sunt afectate într-o oarecare măsură de contextul actual, însă accesarea fondurilor europene şi investiţiile publice aferente aplanează întrucâtva trendurile de decelerare. Pe de altă parte, sectorul serviciilor traversează o perioadă bună, în special zona de IT”, aşa vede Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, tabloul economic actual al României.
Ea consideră că „au fost învăţate multe lecţii din trecut”, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede la noul set de circumstanţe economice caracterizat de încetinirea PIB, inflaţie mare, dobânzi ridicate şi temperare a creditării. Pentru România, ING anticipează o încetinire a creşterii produsului intern brut de la 4,7% în 2022, la aproximativ 2,5% în 2023, probabil una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa în acest an. „În general, pare că asistăm la o uşoară rebalansare a modelului de creştere economică dinspre consum înspre investiţii, fenomen care poate fi însă susţinut pe termen mediu numai printr-o absorbţie eficientă a fondurilor europene.
