Deciziile BNR de menţinere a dobânzii-cheie la 1,75% pe an şi a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 10% pentru valută s-au încadrat în scenariul preconizat de analişti şi de piaţa financiară, potrivit lui Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
“Deciziile BNR au fost în linie cu aşteptările noastre şi ale pieţei financiare şi au fost determinate, în principal, de persistenţa dinamicii anuale a preţurilor de consum la un nivel inferior previziunilor băncii centrale, într-o perioadă caracterizată prin pierderea de turaţie în sfera cererii interne.”
În cadrul analizei economice (prezentată în Comunicatul şedinţei) BNR notează consolidarea climatului pozitiv din sfera consumului privat şi acumularea de semnale de echilibrare în sfera cererii externe nete la finalul anului trecut.
Cu toate acestea, banca centrală subliniază şi divergenţa dintre redinamizarea industriei şi scăderea din sectorul de construcţii, precum şi ritmul ridicat de creştere a salariilor din industrie.
În acelaşi timp, analiza monetară evidenţiază accelerarea pieţei creditului denominat în moneda naţională, evoluţie susţinută de nivelul minim istoric al costurilor de finanţare. În acest context, BNR întăreşte faptul că majorarea ponderii creditului în lei contribuie la o transmisie mai eficientă a politicii monetare şi la diminuarea riscurilor din sfera stabilităţii financiare.
Potrivit comunicatului şedinţei, reiese faptul că BNR a redus prognoza privind dinamica preţurilor de consum în 2017 (inclusiv ca urmare a scăderii tarifelor la asigurări RCA şi a eliminării taxelor nefiscale), dar a majorat prognoza pe 2018 (rata anuală a inflaţiei se va situa în partea superioară a intervalului ţintă).
Nu în ultimul rând, Banca Naţională atrage atenţia cu privire la factorii de risc la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
“Continuăm să ne aşteptăm ca BNR să iniţieze ciclul monetar post-criză în trimestrul II din 2017. Acest scenariu este susţinut de perspectivele globale (continuarea ciclului monetar în SUA, cu impact asupra costurilor de finanţare) şi din România (convergenţa inflaţiei spre ţinta BNR, într-un context caracterizat prin relaxare fiscal-bugetară, majorare de salarii şi tergiversarea reformelor structurare), într-o perioadă de acumulare de incertitudini, tensiuni şi provocări (geo-economice, geo-politice, politice), atât externe, cât şi interne.”, se arată în scenariul macreconomic central al Băncii Transilvania.
