Creditarea pentru companii mari, mici şi mijlocii, este aproape constantă în ultimii 10 ani, în ciuda creşterii economice. Problema de fond este la nivelul companiiilor mici şi mijlocii, pe unele subsegmente cum ar fi start-up-urile, companiile inovatoare, a spus Bogdan Belciu, Partener, Management Consulting, PwC Romania, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit ’18.
Ce a mai spus Bogdan Belciu în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit '18:
Ceea ce putem să observăm este că am avut creşteri în ultima vreme. Creşterea s-a văzut în 2014 şi 2015, o creştere care este semnificativă, dar mai înceată decât creşterea economică. Prin urmare, nivelul de penetrare al finanţării bancare în PIB a scăzut. Este un lucru, cred eu, rău pentru Romania, pentru că aici este nevoie de finanţare.
Dacă ne uităm la segmentul populaţiei, creditul pentru persoane fizice, vedem creşteri semnificative în ultimii ani. Au crescut salariile, în consecinţă şi posibilitatea de finanţare a persoanelor fizice.
Pe lângă finanţarea bancară, Instituţiile Financiare Nebancare contribuie cu aproximativ 9%, iar alte instituţii financiare cu 6%, procentele fiind în stagnare sau chiar descreştere.
La nivel european observăm că finanţarea instituţiilor financiare monetare a stagnat în ultimii 5 ani, dar a crescut prevalenţa altor mecanisme financiare, cum ar fi fondurile de investiţii, de exemplu. Vedem o stagnare la nivelul băncilor care este compensată cu alte instituţii financiare.
Ponderea finanţării în PIB are foarte mulţi factori relativi. Băncile mari internaţionale finanţează nu numai economia naţională, ci chiar europeană sau globală. Nu este peste tot semnificativ mai mare decat în România. România stă într-adevar prost, ponderea este în scadere, dar sunt ţări în care ponderea este mai mică.
Dacă la nivel european o bancă acoperă 670.000 de locuitori, în România o bancă acoperă 455.000 de locuitori. Pe măsură ce intermedierea financiară va creşte, am putea să ne aşteptăm la o scădere a numărului de persoane pe care o acopeă o bancă, dar nu foarte mare.
Vom vedea din ce în ce mai multe instituţii financiare care vor opera în România. Bănci şi alte instituţii.
Dacă este să comparăm 2008 cu 2016, primele 5 bănci din România aveau un segment de piaţă de 47%,iar acum au 59%. Este o tendinţă de consolidare, marea majoritate a băncilor mari au câştigat segmente de piaţă. Dacă ne uităm unde se află Europa, media este la 58% ca segment de piaţă pentru primele 5 bănci. Cea mai mare concentrare este în Grecia şi cea mai mica în Germania. Din acest punct de vedere, suntem la acelaşi nivel cu cel european.
Dacă ne uităm la rezultatele financiare ale sistemului bancar, dupa 2-3 ani de pierdere netă, profitabilitatea a revenit, iar in 2017-2018 suntem la un nivel comparabil cu 2008.
Împrumuturile neperformante au scăzut sub nivelul din 2009, media europeană fiind de 5%.
Gradul de profitabilitate este foarte mare, din punctul de vedere al lichidităţii stăm mult mai bine decât cerinţele minime.
Nu le poţi obţine pe toate, să creşti foarte mult şi să fii profitabil şi să ai nişte indicatori de prudenţial extraordinar de bun.
Există o corelaţie între dimensiunea unei bănci şi profitabilitatea ei, dar nu extraordinar de mare. Există bănci mici care reuşesc să performeze la fel de bine ca băncile mari şi foarte mari, deşi după active sunt doar o fracţie din băncile mari. Există şi bănci neprofitabile, dar doar dimensiunea în sine nu împiedică sustenabilitatea unei bănci.
Situaţia în România nu este fundamental diferită de situaţia din Europa la modul general. Rata dobânzilor are o tendinţă de scădere. În condiţiile în care avem o varietate de modele noi de business, iar pe de alta parte sistemul bancar se confrunta cu presiunea reglementară care se resfrânge asupra costurilor. Şi în România şi în Europa este o presiune pe bănci.
Este nevoie de servicii mai bune, gradul de satisfacţie al clienţilor nu este foarte mare, nu doar în România, ci şi în Europa. Este nevoie de servicii mai bune, de produse mai bine adaptate şi de o creştere a eficienţei operaţionale.
În România, segmentul digitalizat nu este foarte mare, dar în creştere semnificativă. La nivel european, 65% din populaţia matură este digitalizată, iar din cea tânără de 90%. Pana în 2020, operaţiunile din sistemul bancar vor fi făcute în mediul digital în proporţie de 50%.
În bănci reticenţa este destul de mare din punctul de vedere al modificării modelului de business, modul de organizare este în departamente care nu conlucrează foarte bine. Este nevoie de organizarea agilă, în echipe mai mici care conlucrează bine, acesta fiind un model de business pe care îl adoptă din ce în ce mai multe bănci.
