Semnalele de politica monetara transmise de BNR prin canalul ratelor dobanzilor sunt "diluate" in continuare de caracterul de datornic net al bancii centrale fata de bancile comerciale, de adancimea relativ redusa a pietei si de gradul inca redus al intermedierii financiare, admite BNR intr-o prezentare a procesului de prognoza si modelare pentru tintirea inflatiei.
Pe de alta parte, canalul cursului de schimb este "relativ rapid", actionand direct prin impactul variatiilor cursului nominal al leului asupra preturilor la marfurile din import, inclusiv ale combustibililor, precum si asupra unor accize si preturi exprimate in valuta. Astfel, aprecierea consistenta a leului in termeni nominali incepand cu varful din decembrie 2006 si culminand cu intarirea vizibila din ultimele doua saptamani a contribuit semnificativ la accelerarea procesului de scadere a inflatiei.
Asa cum o apreciere rapida a monedei nationale mareste potentialul unor corectii mai ample, si supraperformanta in dezinflatie prezinta un risc mai mare de inversare, mai ales cand este influentata de elemente conjuncturale.
In primul trimestru al acestui an, inflatia a coborat cu 0,6 puncte procentuale mai jos decat anticipase BNR. In aceste conditii, banca centrala a hotarat sa-si ajusteze cu 0,9 puncte proiectia de inflatie pentru intregul an, de la 4,6% la 3,7%.
Ramane de vazut in ce masura refacerea calculelor a tinut seama si de efectele secetei care tinde sa se agraveze si sa reduca productia agricola. Deja pe piata au aparut prevestiri legate de scumpirea cerealelor, lantul ajungand pana la cresterea pretului carnii de porc. In acest context, riscul unei inversari de trend a inflatiei creste, inclusiv in conditiile in care o eventuala corectie de curs ar fi preluata mult mai repede in preturile marfurilor de import decat este incorporata aprecierea.
Desigur, BNR va continua sa scoata in evidenta cifrele medii trimestriale, care vor ajunge mai greu sa arate o ruptura de trend care sa strice imaginea dezinflatiei constante incepand din 2000.
Chiar in eventualitatea inversarii trendului respectiv, Isarescu a si lansat un mesaj care ar putea fi considerat drept o modalitate de a pregati publicul, cu motivatia "s-a intamplat la toti", adica ar fi pana la urma bizar si inevitabil sa se intample si in Romania.
"O revenire nu ar fi o drama pentru ca s-a intamplat la toti. Am fi noi o exceptie si as deveni superstitios gandindu-ma ca ar fi semn rau", a declarat recent Isarescu.
Prin contrast cu efectul rapid al miscarilor de curs asupra preturilor, impactul pe zona dobanzilor este "relativ mai lent si de eficacitate inca limitata", avand in vedere decalajul cu care impulsurile politicii monetare ajung sa se transmita la nivelul ratelor dobanzilor practicate de banci la depozite si credite in relatia cu clientela.
Joia trecuta, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si colectivul care se ocupa direct de strategia de tintire a inflatiei, in frunte cu viceguvernatorul Cristian Popa, au avut o intalnire informala cu analisti din industria bancara pentru a le prezenta procesul de prognoza pe care il exerseaza BNR si modelul de analiza si previziune pe termen mediu pentru calibrarea instrumentelor de politica monetara astfel incat sa fie atins obiectivul de mentinere a dezinflatiei.
BNR reia astfel tentativele de crestere a transparentei si a comunicarii directe cu piata financiara, incepute anul trecut si intrerupte pentru o vreme. Deocamdata insa analistii remarca atmosfera rigida in care au loc discutiile respective, chiar daca s-au indesit in ultimele saptamani.
De pilda, dupa intalnirea de joia trecuta participantii s-au plans ca oficialii BNR s-au concentrat pe o lunga prezentare foarte tehnica a modalitatilor de constructie a prognozelor de inflatie si PIB, iar cand a venit randul intrebarilor au continuat sa reia comentarii din prezentare ori au dat raspunsuri formale sau vagi, fara a accepta o extindere a discutiilor de la subiectul initial.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
