Cel mai mare furnizor de bani pentru finantarea deficitului bugetar si rambursarea datoriei publice scadente il constituie investitorii nebancari in titluri de stat, incepand cu societatile de asigurari, alaturi de diverse companii, dar si de persoane fizice. Daca in urma cu cativa ani, Ministerul Finantelor se gasea intr-o pozitie de captivitate pe o piata a tilturilor de stat unde nu jucau decat bancile, extinderea accesului investitorilor nebancari direct la licitatii nu a intarziat sa-si arate efectele: ponderea titlurilor de stat detinute de banci este intr-o scadere constanta, ajungand la numai 29% din valoarea titlurilor emise pana la 30 iunie 2004, aflate in circulatie. Comparativ cu suma inregistrata la sfarsitul lui 2003, plasamentele bancare in totalul soldului de titluri de stat consemneaza o scadere cu sase puncte procentuale.
Datele statistice pe prima jumatate a lui 2004 indica o preponderenta zdrobitoare a sectorului nebancar in achizitiile de titluri de stat, cu sume nou investite insumand circa 16.500 miliarde de lei (407 milioane de euro). In acelasi timp, plasamentele facute de bancile comerciale in tilturi emise de Ministerul Finantelor de-abia s-au apropiat de 1.600 miliarde de lei (39,5 milioane de euro) in sase luni.
Titlurile de stat detinute de sectorul nebancar se situau la sfarsitul lunii septembrie la 70.914 miliarde lei (1,6 miliarde de euro), in scadere cu 1,3% fata de luna august, in conditiile restrangerii abrupte a ofertei de titluri noi emise de Ministerul Finantelor. In cadrul acestora, titlurile in valuta reprezentau echivalentul a numai 121 milioane euro, in scadere cu 31,6% comparativ cu nivelul din luna august.
O categorie importanta de investitori au ramas persoanele fizice, in conditiile in care perioadele de subscriere pentru certificatele de trezorerie destinate populatiei au fost deschise in permanenta, emisiunile fiind reinnoite.
Astfel, in primele sase luni din 2004, persoanele fizice au cumparat certificate emise de Ministerul Finantelor in valoare de circa 24.800 miliarde de lei (612 milioane de euro). Asa cum o reflecta si situatia scadentelor la depozitele bancare constituite de persoanele fizice, aceasta categorie de investitori isi manifesta in continuare preferinta pentru termenele scurte de plasare a banilor. Cele mai vandute au fost certificatele de trezorerie cu scadenta la trei luni, acestea reprezentand aproximativ 67% din totalul titlurilor emise special pentru populatie.
Ponderea persoanelor fizice in totalul subscrierilor de titluri de stat este insa ceva mai mare, in conditiile in care acestea au acces si la licitatiile de pe piata primara, prin asa-numitele oferte necompetitive plasate prin intermediul bancilor comerciale.
In prima jumatate a acestui an, licitatiile de titluri de stat in lei s-au derulat pe scadente de cel mult un an si, pana in luna aprilie, si pe maturitatea de cinci ani, cu dobanda flotanta in functie de rata inflatiei. In perioada amintita, emiterea obligatiunilor de stat scadente la doi si trei ani, cu dobanda fixa, a fost practic sistata, in conditiile in care ofertele depuse de banci atat in nume propriu cat in numele clientilor nonbancari au fost respinse integral din cauza dobanzilor considerate prea ridicate de Ministerul Finantelor.
La nivelul semestrului I 2004, Finantele au emis titluri de stat in valoare totala de 43.000 miliarde de lei (peste un miliard de euro). Era inca perioada in care strategia de extindere a maturitatilor la instrumentele emise de stat nu putea fi aplicata, fiind suspendata din vara 2003, asa incat aproape 64% din titlurile nou emise au avut scadenta la un an.
Situatia s-a inversta pur si simplu incepand din luna septembrie, cand Ministerul Finantelor a renuntat la scadentele de trei, sase si douasprezece luni, incercand sa reaseze pe piata curbe de randamente pe maturitati de doi, trei si cinci ani.
Predominanta bancilor s-a mentinut pe segmentul titlurilor de stat emise in valuta, segment care a devenit insa destul de ingust. Astfel, finantarea in valuta de pe piata interna s-a limitat la o singura emisiune de titluri de stat in valoare de 50 milioane de dolari, destinata refinantarii unei alte emisiuni devenite scadente. Din aceasta suma, bancile si-au adjudecat titluri reprezentand aproape 90% din total.
Desi s-a aflat in ipostaza de a refuza in bloc ofertele bancilor si ale clientilor acestora, Ministerul Finantelor a fost nevoit sa apeleze si la atragerea de depozite de pe piata monetara, pentru a asigura fluiditatea platilor publice. Astfel, Finantele au atras in total circa 3.950 miliarde de lei (97,5 milioane de euro) de pe piata monetara interbancara, pe scadenta de o zi.
In ultimii doi ani, sectorul investitorilor nebancari si-a consolidat pozitia de sustinator financiar al Trezoreriei statului. Astfel, in semestrul I 2003, de exemplu, resursele noi de finantare au fost atrase aproape integral de la aceasta categorie de investitori.
Premiera acestui an a fost renuntarea de catre Ministerul Finantelor la iesirea pe pietele externe de capital, dupa patru ani consecutivi de emsiuni noi de euroobligatiuni.
Aceasta nu a insemnat cresterea substantiala a sumelor atrase de pe piata interna, ba dimpotriva. Explicatia tine de reducerea consistenta a necesarului de finantare, in conditiile imbunatatirii substantiale a colectarii veniturilor bugetului de stat si ale restrangerii deficitului.
Diminuarea drastica a ofertei de titluri de stat nou emise a creat o ruptura evidenta fata de cererea pietei pentru instrumente in care sa-si plaseze banii, ceea ce i-a permis Ministerului Finantelor sa forteze la maximum scaderea dobanzilor mai ales la scadentele de doi si trei ani.
Pentru anul viitor, strategia de finantare discutata cu FMI vizeaza apelarea echilibrata atat la piata interna, cat si la cea externa. Sigur este ca cererea este foarte mare din ambele directii, multi investitori straini fiind atrasi de dobanzile mari fixe oferite de titlurile de stat romanesti. Autoritatile intentioneaza insa sa amane la maximum deschiderea accesului strainilor la aceasta categorie de instrumente in lei, de teama plasamentelor speculative. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
