Bancile percep sectorul agricol ca fiind unul cu un grad de risc foarte ridicat comparativ cu alte domenii catre care isi orienteaza resursele financiare, acesta fiind de altfel si principalul motiv pentru care finantarile directionate in aceasta directie sunt infime, se arata intr-un studiu al BNR
Desi este a treia ramura din economia nationala din punct de vedere al ponderii valorii adaugate brute in Produsul Intern Brut, dupa servicii si industrie, agricultura, sau mai exact firmele care desfasoara activitati in domeniu, are(au) acces extrem de redus la creditele acordate de bancile comerciale."Acest fenomen se datoreaza atat unor factori ce tin de mediul si stabilitatea economica la nivel national, cat si unor factori specifici cum ar fi intarzieri in procesul de privatizare si restructurare sectoriala, riscul calamitatilor si imposibilitatea financiara de a incheia asigurari, numarul redus de institutii financiare prin intermediul carora se deruleaza, pana in prezent, Proiectul de finantare rurala si, nu in cele din urma, lipsa expertizei bancare in evaluarea riscurilor specifice acestei activitati", se mentioneaza in raportul citat.
Studiul efectuat de specialistii bancii centrale acopera perioada 30.06.2000-31.12.2002 si se bazeaza pe datele transmise de sase banci - Banca Comerciala Romana, BRD, Banca Transilvania, Banc Post, Banca Romaneasca si Citibank Romania. Acestea sunt de fapt bancile cu cea mai mare expunere pe acest segment.
La sfarsitul anului trecut, soldul total al creditelor acordate in agricultura era doar de 2.680 miliarde de lei, detinand o pondere de doar 1,6% in totalul creditului intern.In perioada mentionata s-a constatat ca volumul creditelor acordate agriculturii de catre aceste banci nu au avut o evolutie constanta, in sensul ca in decembrie 2001 acestea au fost marcate de o reducere cu aproximativ 5% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2000, iar in decembrie 2002 acestea au crescut cu 19,6% comparativ cu decembrie 2001.
Principalii factori care au contribuit la reducerea volumului de credite agricole au fost, in principal, eficienta si productivitatea reduse din agricultura, reforma intarziata, dar si implicarea slaba a statului in situatiile conjuncturale nefavorabile. Un impact negativ asupra evolutiei creditelor agricole l-a avut si abrogarea legislatiei in baza careia producatorii agricoli beneficiau de credite cu dobanda subventionata de stat. Renuntarea la acordarea de facilitati de catre stat se reflecta si in volumul mai mare de credite restante si indoielnice inregistrate in perioada 31 decembrie 2001- 30 iunie 2002, comparativ cu perioada 31 decembrie 2000-30 iunie 2001.Potrivit studiului citat peste 50% din creditele destinate sectorului agricol sunt pe termn scurt, nivelul ridicat al inflatiei si resursele asociate finantarii de catre banci a acestui sector descurajand creditarea pe termen lung.
In ceea ce priveste clasificarea creditelor pentru agricultura in functie de moneda imprumutului, ponderea majoritara o detine moneda nationala, dar incepand cu a doua parte a anului trecut valuta a tot castigat teren. Asta si poate pentru ca din vara lui 2002 Fondul de Garantare a Creditlui Rural a inceput sa acorde garantii in valuta la creditele acordate in valuta, ceea ce a condus la o crestere a cererii pentru aceasta categorie de finantari. In plus, creditele agricole au mers in pas cu piata, anul 2002 fiind fara indoiala "anul valutei" la capitolul finantari. Deprecierea moderata din 2001 a leului in raport cu moneda unica europeana de exemplu a facut ca din 2002 sa vedem un boom al imprmuturilor in euro, situatie neagreata de altfel de banca centrala.
Ce ar trebui facut totusi pentru stimularea creditului pentru agricultura?
Specialistii bancii centrale atrag atentia ca , dat fiind potentialul foarte mare pe care il are acest segment, sunt destule de facute pentru revigorarea acestuia Astfel, ar trebui lucrat in directia retrocedarilor catre proprietarii de drept a terenurilor agricole si forestiere, sa se demareze privatizarea intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat, sa se treaca la derularea unei actiuni de informare a populatiei din mediul rural asupra necesitatii incheierii de contracte de asigurare, ca si cresterea numarului si a calitatii serviciilor de asigurari private in mediul rural si extinderea retelei de puncte de lucru.
Mai mult, bancile ar trebui sa creeze instrumente bancare care sa permita creditorilor cunosterea situatiei creditelor acordate solicitantilor din mediul rural, dar si sa analizeze posibilitatile de acordare de impmruturi garantate cu recolta viitoare si de rambursare a acestora in rate mai putin frecvente.
Heirup si la Ministerul Finantelor pentru finantarea rurala
In urma criticilor exprimate de Banca Mondiala(BM) la ultima vizita a directorului pentru Europa Centrala si de Sud, Ministerul Finantelor incearca sa reanimeze programul de creditare rurala pe termen mediu si lung, finantat de BIRD cu 80 de milioane de dolari
Desi a fost lansat in urma cu un an, expertii BM au constatat ca programul nu functioneaza. "Programul de afla intr-un stadiu nesatisfacator" admite Enache Jiru, secretar de stat in MF.El da vina pentru intarziere pe procedurile complexe si pe faptul ca bancile nu cunosteau pana de curand conditiile progamului. Aceasta are trei componente, principala fiind o linie de credit de 48 milioane de dolari din care pot fi acordate finantari prin banci, societati de leasing si ONG-uri.De asemenea, alte 12 milioane de dolari sunt disponibile pentru dezvoltarea de retele bancare in mediu rural. Bancile nu s-au aratat inca interesate, asa incat suma va fi realocata pentru microcreditare.Programul se adreseaza societatilor comerciale dar si intreprinzatorilor individuali cu activitati agricole. La garantarea creditelor pot fi folosite certificate de depozit emise de catre silozuri autorizate pe baza depozitarii de produse agricole. Pana acum numai RoBank si Banca Romaneasca au incheiat acorduri de finantare in valoare totala de 11,2 milioane de dolari. Cele doua banci au aprobat 9 proiecte de peste 5 milioane de dolari, din care unul reprezinta o co-finantare de 500.000 de dolari la un proiect realizat in cadrul programului Sapard.Singura societate de leasing cu care a fost incheiat un acord de finantare este Demir Romlease cu 2,2 milioane de dolari. Banca trezoriera a programului este Raiffeisen Bank, calitate care nu-i permite sa se implice in acoerdarea de credite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
