Austria detinea la sfarsitul anului trecut cea mai mare participatie in capitalul social al bancilor din Romania, cu 21,5% din totalul capitalului, urmata, la distanta, de Grecia, cu 11,1% si Franta, cu aproape 6%, potrivit datelor BNR.
In top zece mai intra, in ordine, Italia (4,6%), Olanda (4,46%), SUA (3,29%), Turcia (1,33%), Monaco (1,01%), Germania (0,83%) si Elvetia (0,81%).
De-a lungul ultimilor trei ani, ponderile participatiilor straine in sistem au inregistrat modificari spectaculoase. Astfel, ofensiva bancilor austriece s-a reflectat intr-un salt de la ceva mai mult de 3% din totalul capitalului social in 2000, la 21,5% la sfarsitul lui 2003.
In schimb, prezenta capitalului turc s-a prabusit in aceeasi perioada, de la 6,4% in 2000, la 1,3% la 31 decembrie 2003.
O crestere semnificativa a fost consemnata in cazul participatiilor italiene, pe care intrarea pe piata a grupului UniCredito Italiano le-a propulsat de la 0,35% la 4,6%.
Grecia si-a consolidat locul al doilea dupa ponderea participatiilor in banci de pe piata romaneasca, depasind 11%, in timp ce Franta si Olanda au inregistrat oscilatii semnificative in perioada 2000-2003, in functie de momentul unor majorari de capital, dar mai ales in contextul intrarii unor noi jucatori pe piata, care le-au subtiat cotele detinute in sistem.
Astfel, Franta a coborat de la 6,84% in 2000, la 5,8% in 2003, in timp ce Olanda a urcat de la 3,14% la 4,46%.
Germania - una dintre cele mai puternice piete bancare, a ramas cu o reprezentare nesemnificativa in toata aceasta perioada, de sub 1%.
Sectorul bancar nu a cunoscut schimbari structurale majore in 2003, insa bancile cu capital majoritar privat au continuat sa-si extinda cota de piata pana la 62,5%, prin atragerea de depozite de la clientela nebancara (+23,1% in termeni nominali), dar si al majorarii capitalurilor proprii (+26,2%).
Potrivit raportului anual al Bancii Nationale, sistemul bancar romanesc cuprindea la sfarsitul anului trecut 38 de institutii de credit, dintre care trei de stat, 15 filiale si 8 sucursale ale unor banci straine, sase banci cu capital privat autohton si inca sase cu capital strain. La acestea s-a adaugat prima retea cooperatista de credit - Creditcoop.
Capitalul strain a ramas preponderent in cadrul sectorului privat, atingand 58,2% din activul bilantier total la sfarsitul lui 2003.
Principala caracteristica a sistemului bancar o reprezinta acelasi grad ridicat de concentrare, cinci banci - BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC si ABN Amro Bank - dominand piata, cu o pondere de 61,7% din activul total, 56,8% din totalul creditelor, respectiv 62,6% din totalul depozitelor.
In ultimii trei ani, intrarea pe piata a mai multor banci straine importante a presat in sensul restrangerii cotelor detinute de bancile autohtone, in favoarea segmentului strain. Ce sanse are insa plutonul numeros al bancilor mici, cu cote de piata de sub 0,5%? "O alternativa pentru mentinerea viabilitatii acestor banci ar putea fi concentrarea pe produse specializate sau pe anumite segmente ale clientelei", considera BNR. Potrivit raportului pe 2003, o data cu maturizarea pietei, nivelul de concentrare se ve modifica, accentuarea concurentei impunand schimbari in strategia bancilor mici si mijlocii - eventuale fuziuni si achizitii - , astfel incat acestea sa-si majoreze in mod rezonabil capitalul, fara socuri majore.
Cumpararea pachetelor majoritare de actiuni ale Daewoo Bank si Libra Bank, apartinand unor investitori straini, de catre persoane juridice romane a majorat cota detinuta de sectorul privat autohton de la 3,2% la 4,3%. De asemenea, declararea falimentului Bancii Columna nu a afectat cota segmentului bancar majoritar strain, institutia nemaifiind operationala din 1998.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
