În fiecare lună din ultimul an bancherii au vândut credite noide echivalentul a 1-1,5 mil. euro, însă sumele abia dacă reprezintădouă treimi din volumul lunar al finanţărilor care se acordau în2008, anul de boom al creditării. În aceste condiţii, sumelenou-acordate reuşesc doar să acopere rambursările făcute declienţi, iar soldurile nu reuşesc să revină pe creştere.
În aprilie, băncile au vândut credite în lei de 2,8 mld. lei(echivalentul a 686 mil. euro), suma fiind egală cu cea din aprilie2009, însă la doar jumătate faţă de volumul vânzărilor din aprilie2008, potrivit datelor BNR.
Situaţia arată ceva mai bine la creditele în valută, unde vânzărileau fost în aprilie de echivalentul a 2,98 miliarde de lei (723 demilioane de euro), în creştere cu 18% faţă de luna similară aanului trecut. Suma reprezintă circa 70% din vânzările realizate înaprilie 2008.
Bancherii spun că acum capacitatea clienţilor de a lua credite esteconstrânsă de îndatorarea mare din trecut şi scăderea valoriigaranţiilor, iar în zona firmelor lipsesc proiectele mari deinvestiţii.
"La clienţii persoane fizice constrângerile sunt date deîndatorarea mare anterioară pe fondul unor venituri în scădere, darşi de criteriile de risc mai stricte", spune Lucian Cojocaru,directorul executiv al Departamentului Comercial al reţelei BRD. Înplus, în cazul companiilo rscăderea valorii colateralului(reprezentat în majoritatea cazurilor de garanţii imobiliare)limitează capacitatea de a obţine noi împrumuturi.
"În cazul nostru, am restrâns şi clasele de colateral cu valoare -de exemplu, stocurile le considerăm cu valoare zero. Iar deproiecte noi de investiţii nu putem să vorbim", mai spuneCojocaru.
În linii mari, creditele nou-acordate au oscilat în jurul praguluide şase miliarde de lei lunar (aproape 1,5 mld. euro), cumulat leişi valută, începând încă din primăvara lui 2009. Spre comparaţie,în prima parte a anului 2008 volumul lunar trecea de 9 mld. lei(2,5 mld. euro, la cursul de atunci). În aceste condiţii, soldultotal al creditului acordat mediului privat stagnează din 2009 lacirca 48 mld. euro.
Practic, bancherii vând acum credite noi la ritmul la care o făceauîn 2006. Atunci însă băncile operau o reţea cumulată de 4.000 deunităţi, în timp ce în prezent au peste 6.000 de unităţi. Înultimul an numărul unităţilor a scăzut uşor, în timp ce mai mulţijucători au făcut reduceri de personal, în încercarea de a seadapta la noile condiţii de piaţă. Mihai Bogza, şeful Bancpost -una dintre băncile de top zece care a făcut ajustări dure anultrecut întrucât se confrunta cu pierderi semnificative -, remarcarecent că pentru 2010 nu mai sunt plănuite alte măsuri de tăieri decosturi, însă acestea ar putea deveni inevitabile dacă piaţa vacontinua să se deterioreze.
Pe de altă parte, bancherii spun că lipsesc "tichetele mari" -creditele de mai multe zeci de milioane de euro - în condiţiile încare nimeni nu mai are curajul să facă investiţii importante.Astfel, băncile se bat în general pe refinanţarea creditelor devalori mici şi medii - până la câteva milioane de euro - pentruclienţii existenţi.
Trei sferturi din creditul companiilor, garantate cuproprietăţi imobiliare
Odată cu scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară, clienţii s-auvăzut puşi în situaţia de a nu mai avea suficiente garanţii pentrua obţine împrumuturi de valoare mare.
Un sondaj derulat în primăvară de BNR, la care au participatprimele zece bănci în funcţie de volumul creditelor acordate, aratăcă peste 75% din creditul companiilor au ajuns să aibă în spategaranţii imobiliare, astfel că băncile au o expunere indirectăsemnificativă în sectorul de real-estate.
"Deşi au fost solicitate tot mai mutle active imobiliare dreptgaranţie, în cazul IMM-urilor (ce deţin 80% din creditele garantatecu ipoteci), nu se observă diferenţe majore în onorarea serviciuluidatoriei pentru aceste tipuri de credite comparativ cu celenegarantate cu ipoteci", potrivit analizei BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
