Banca Transilvania marchează astăzi, 16 februarie 2024, 30 de ani de activitate, fiind unul dintre cele mai spectaculoase şi cele mai mari proiecte antreprenoriale româneşti.
Banca Transilvania a început cu 46 de fondatori, marea lor majoritate din Cluj (familiile lor, prietenii şi vecinii) care au pus la început 2 milioane de dolari din cei 4 milioane de dolari cât trebuia să fie capitalul băncii.
Dan Pălăgheanu de la firma Compexit din Cluj a fost unul dintre iniţiatorii acestui proiect de constituire a unei bănci, primul sediu fiind chiar în birourile companiei lui.
Aceşti oameni de afaceri din Cluj l-au adus şi l-au pus preşedinte pe Iosif Pop, un bancher şcolit la Banca Naţională şi care după Revoluţie devenise directorul BRCE – Banca Română pentru Comerţ Exterior – sucursala din Cluj, intenţia fiind de a înfiinţa o bancă care să acopere zona Transilvaniei.
Horia Ciorcilă, acualul preşedinte al Băncii Transilvania şi unul dintre cei 46 de fondatori, a menţionat în 2022, într-un interviu pentru ZF că nu şi-a imaginat niciodată ce evoluţie va avea Banca Transilvania, cum nu şi-a imaginat nici ce evoluţie spectaculoasă va avea economia României.
Nu ştiu ce active a avut banca la finalul lui 1994 pentru că raportările nu prea au trecut testul timpului, dar în 1998, în raportul anual al BNR se menţiona că banca din Cluj ajunsese la active de 87 de milioane de dolari şi un capital propriu de 5 milioane de dolari.
Finalul anilor ‘90 a fost extrem de complicat pentru economia românească, crizele de atunci, de toate tipurile, măturând câteva bănci, printre care şi Banca Română de Comerţ Exterior, cea mai mare bancă din România la acea vreme, plus Banca Dacia Felix, cealaltă bancă din Cluj.
Şansa Băncii Transilvania a fost că Iosif Pop a fost un bancher extrem de conservator, iar banca pentru a face rost de capital s-a listat la Bursă.
După anul 2000, traiectoria băncii s-a schimbat, banca reusind să atragă în acţionariat BERD, după ce respinsese o ofertă de la National Bank of Greece, ceea ce a fost primul pas de extindere accelerată în ţară.
Horia Ciorcilă a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie la 1 noiembrie 2002 ("Eu întindeam atunci cabluri pentru Astral"), iar acesta l-a adus la conducerea executivă a băncii pe Robert Rekkers, care conducea operaţiunile din România ale grupului olandez ABN AMRO, o mutare extrem de surprinzătoare.
Ciorcilă şi Rekkers au venit cu o strategie de extindere agresivă care să urmărească creşterea spectaculoasă a economiei, care în numai câţiva ani reuşise să crească de trei ori PIB-ul.
Extinderea agresivă, boom-ul creditării şi creşterea economiei Romîniei au adus capitalizarea bursieră a băncii în 2007, până la un nivel de 1 miliard de euro, iar la uşa băncii stateau grupuri bancare internaţionale mult mai mari cu intenţia de a o cumpăra.
În toamna lui 2008 a venit însă criza financiară, începută din America, care a dat peste cap toate planurile, iar de la o strategie de extindere s-a ajuns la o strategie de supravieţuire a băncii.
Confruntată cu un deficit de lichiditate şi cu reducerea liniilor de tranzacţionare cu băncile mai mari din România, care erau deţinute de grupuri internaţionale, Ciorcilă a apelat la BNR pentru un împrumut de urgenţă, mai ales că banca se confrunta cu retrageri accelerate de depozite în urma zvonurilor apărute pe piaţă că ar avea probleme. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, si Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii, au iesit public pentru a susţine banca, ceea ce a mai liniştit apele.
De la o valoare bursieră de 1 miliard de euro, banca a ajuns, în câteva luni, la numai 200 milioane de euro, acţionarii văzând cum banii lor dispar peste noapte, ca urmare a scăderii preţului acţiunilor.
Ciorcilă a încercat să găsească un partener mai solid pentru bancă, ajungând chiar şi la Societe Generale, principalul actionar al BRD. Cea mai bună variantă găsită a fost Bank of Cyprus care a luat 10% din banca din Cluj.
Şansa Băncii Transilvania fost că nu a găsit atunci un partener mult mai solid pentru că altfel nu se ştie la cine ar fi ajuns astăzi şi ce traiectorie ar fi avut. BNR nu a agreat ca Bank of Cyprus, şi apoi Marfin Bank să îşi mărească participaţia în Banca Transilvania.
Aşa că banca din Cluj a trebuit să rămână cu nucleul de fondatori, cu BERD-ul şi cu SIF-urile.
Dar din 2008 au apărut fondurile de pensii Pilon II, formate pe baza contribuţiilor salariaţilor români. An de an Pilonul II de pensii a cumpărat acţiuni, ajungând astăzi principalul acţionar al băncii, cu peste 30% din capital. În spatele Pilonului II de pensii, administrat privat, se afla 8,2 milioane de români.
După criza din 2008/2009, Banca Transilvania a început să îşi revină, şi a început să câştige business, mai ales în condiţiile în care băncile străine au facut mai mulţi paşi înapoi, în special în creditarea firmelor româneşti mici şi mijlocii, care erau considerate prea riscante.
Istoria a ţinut însă cu banca din Cluj, iar pe masă a apărut în 2013/2014 posibilitatea achiziţiei Volksbank, o bancă cu probleme de care acţionarii austrieci, germani şi francezi încercau să scape. Volksbank România trecuse înainte pe la celelalte bănci mai mari din piaţă –BCR/ Erste, Raiffeisen, BRD/ SocGen, Unicredit, dar toate au spus pas, ceea ce a permis intrarea în joc a Băncii Transilvania.
După plecarea surprinzătoare a lui Robert Rekkers din poziţia de CEO, Horia Ciorcilă l-a adus în 2013 pe Ömer Tetik, un bancher turc care era din 1998 în România la Credit Europe. Împreună au reuşit să cumpere Volksbank la un discount imens, care le-a adus un portofoliu mare de active (la finalul lui 2008, Volksbank ajunsese numărul 3 pe piaţă dupa BCR şi BRD, în timp de Banca Transilvania era pe locul 7), şi o creştere a cotei de piaţă.
Achiziţia Volksbank a însemnat un câştig de 350 milioane de euro pentru Banca Transilvania, o oportunitate pe care o ai o singură dată în viaţă, după cum a spus Horia Ciorcilă.
După achiziţia Volksbank, Banca Transilvania a intrat în luptă pentru achiziţia Bancpost, o bancă din top 10 pe care acţionarul grec a fost presat să o vândă. Achiziţia Bancpost, în 2018, a propulsat Banca Transilvania pe primul loc în piaţă, mai ales după anii în care BCR şi BRD au avut o strategie de reducere a expunerii şi a creditării în economia romanească.
După Bancpost a urmat achiziţia Victoriabank în Republica Moldova, cumpărarea Idea Bank România de la polonezi, iar saptămâna trecută s-a semnat achiziţia OTP Bank, într-o tranzacţie de 347,5 milioane de euro.
După 30 de ani, acest proiect Banca Transilvania a ajuns, pornind de la 2 milioane de dolari, la active de 30 miliarde de euro (150 miliarde de lei) la un capital propriu de 2 miliarde de euro (10 miliarde de lei) şi la o capitalizare bursieră de 4 miliarde de euro (19,9 miliarde de lei).
Tragând linie după 30 de ani, Nu cred ca vreunul din cei 46 de membri fondatori (lista o aveti mai jos) şi-a imaginat vreodată unde va ajunge, peste ani, ideea şi proiectul lor.
Fondatorii Băncii Transilvania S.A. (fondatori), aşa cum au fost aceştia înregistraţi la constituirea băncii sunt:
1. GAVREA AUREL
2. CONSTANTINESCU MIRCEA MIHAI
3. PALAGHEANU RADU DANUT
4. NICOARA MARIUS PETRU
5. ROTTA RAZVAN
6. SIMEON BENIURUSHVILI
7. CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE CLUJ
8. TOTHFALUSI JANOS
9. PLUSCAL SIMONA
10. DUDAS MITRAS
11. LUPOIAN VASILE ADRIAN
12. CRET AUREL DAN
13. POIENARU IOAN NISTOR
14. TORGIE TEODOR
15. JOLDES CONSTANTIN
16. AVRAM VASILE DORU
17. RATIU IOAN
18. GRUITA DAN FLORIN
19. JEICAN CONSTANTIN MIRON
20. NISTOR DAN CALIN
21. CIORCILA HORIA
22. BADIU NICOLAE IULIAN
23. CIURCHEA IOAN MARIUS
24. COPANDEAN ALEXANDRU VELU
25. GROISS IOSEF STOCKERAU, AUSTRIA
26. JAVORSZKY IMRE VIENA, AUSTRIA
27. POP IOSIF
28. ILIESCU CECILIA
29. TRENCA IOAN
30. POPESCU PIHAL DAN CONSTANTIN
31. TARAN FLORIN EUGEN
32. ALEXANDRU TIBERIU
33. BANCIU ADELA ROXANA
34. CRISTEA GHEORGHE
35. FPP 1 BANAT-CRISANA
36. MAIER FLORIN
37. MECIU EUGEN ALEXANDRU
38. MERCEAN GLIGOR
39. MICORICIU VALENTIN
40. MOGA MIRCEA
41. MOGA VOICA
42. NASUI SIMION IOAN
43. SILAGHI CLAUDIU EUGEN
44. TARTAN IOAN
45. GHITE SORIN VOICU
46. NASUI DOREL VASILE.
