Banca centrală a Cehiei are încredere că inflaţia poate fi de-acum încolo ţinută sub control şi sare în ajutorul economiei printr-o scădere neaşteptat de mare a dobânzilor. Colega poloneză este blocată în războiul ei politic cu guvernul, în timp ce banca naţională a Ungariei acţionează legată de mâini de deprecierea cronică a forintului

În Cehia, banca centrală a decis să accelereze relaxarea politicii mone­tare, reducând rata de referinţă cu 50 de puncte bază până la 6,25%.

Banca a început să reducă do­bân­zile în decembrie anul trecut. În acel moment, aceasta a redus cu un sfert de punct procentual rata dobân­zii de bază, potrivit novinky.cz.

Conform Reuters, decizia ar putea reflecta încrederea consiliului monetar al băncii că scumpirile ope­rate de producători şi retaileri în ia­nua­rie nu vor da peste cap aşteptările băncii că inflaţia va coborî aproape de ţintă.

O parte dintre analişti priviziona­se­ră o reducere mai prudentă de 25 de puncte bază, în linie cu lansarea ci­clului de relaxare a politicii monetare din decembrie, anticipând că banca centrală a ţării ar putea prefera să rămână precaută înainte de a avea datele legate de inflaţia pe ianuarie. În Polonia, banca centrală a lăsat dobânzile neschimbate în această săptămână, menţinând dobânda de referinţă la 5,75%, potrivit Polskie Radio.

Anul trecut, aceasta a redus do­bânzile cu un total de 100 de puncte bază pe fondul semnelor privind temperarea inflaţiei. În decembrie, inflaţia s-a situat la 6,2%, în scădere de la 6,6% în noiembrie.

Banca este în conflict cu noul guvern al ţării, după ce pentru cel anterior a făcut chiar campanie electorală prin reducerea agresivă a dobânzilor.

Acum, consiliul de politică mo­netară al băncii spune că nu vede spaţiu pentru relaxarea politicii mo­netare în lunile următoare. Şansele unei reduceri de dobânzi în acest semestru sunt deja practic zero, notează Warsaw Voice.

În ultimele comunicate, consiliul a subliniat nesiguranţa ridicată privitoare la direcţia inflaţiei, având în principal legătură cu deciziile noului guvern privind politica fiscală şi scutul anti-inflaţionist. Economiştii anticipează că în martie inflaţia se va apropia de ţinta băncii centrale, însă doar temporar.

După luna martie, cu inflaţia în creştere din nou, consiliului i-ar putea fi dificil să justifice reduceri de dobânzi. Astfel, după cum previzionează majoritatea economiştilor, spaţiul pentru relaxarea politicii monetare va apărea de-abia în a doua jumătate a anului, în principal datorită reducerilor aşteptate în alte ţări din regiune, cât şi în SUA şi zona euro.

Totuşi, acest argument şi-a pierdut relevanţa recent, atât Fed-ul, cât şi BCE semnalând că nu intenţionează să se grăbească în a-şi schimba direcţia politicii monetare. Aceasta favorizează estimările unor economişti, ca cei ai Pekao şi mBank, că banca centrală poloneză nu va mai reduce deloc dobânzile în acest an.

În Ungaria, în ianuarie banca centrală şi-a menţinut în mod neaşteptat ritmul reducerilor de dobânzi invocând o serie de riscuri care justifică prudenţa. Banca şi-a redus dobânda de referinţă cu 75 de puncte bază pentru a patra lună, după ce majoritatea economiştilor anticipaseră o reducere de 100 de puncte.

Strategii anunţaseră posibilitatea unei reduceri mai ample, însă forintul a suferit între timp cel mai puternic declin din rândul monedelor lumii.

Potrivit analiştilor chestionaţi de Porfolio, este posibil ca inflaţia maghiară să fi încetinit până la 4,3%, în acest caz presiunea asupra băncii centrale maghiare de a decide o reducere mai amplă a dobânzilor putând creşte. Însă în acest fel, cursul forintului ar fi afectat sensibil.

Analiştii se aşteaptă la o scădere a inflaţiei pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcţie nefavorabilă în a doua jumătate a anului şi începe reflaţia.

În principiu, totul ar indica o reducere semnificativă a dobânzilor în februarie, dar singura problemă este că forintul a început din nou să slăbească, iar acest lucru îi poate determina pe strategi să se gândească de două ori.