Faţă de ceea ce s-a întâmplat cu un deceniu în urmă, acum situaţia derivă din faptul că SUA se autoînfăţişează drept victimă a pieţelor.
Un război valutar în adevăratul sens al cuvântului în care cele mai mari bănci centrale şi guverne ale lumii îşi vor deprecia în mod deliberat monedele nu mai poate exclus, avertizează într-un raport recent Joachim Fels, consilier economic în cadrul Pacific Investment Management Co., notează Bloomberg.
Acesta se alătură unui număr în creştere de analişti de pe Wall Street care avertizează că plângerile repetate ale preşedintelui Donald Trump privitoare la practicile valutare ale partenerilor comerciali de top sporeşte riscul unor intervenţii ale americanilor în sensul deprecierii dolarului.
Fels descrie condiţiile actuale ca reprezentând „runda a treia a unui război rece valutar“, cu riscul de a se intensifica.
„După o pauză de la începutul anului 2018, războiul valutar rece dus între cele mai mari blocuri comerciale ale lumii timp de peste cinci ani a reizbucnit“, scrie Fels. „O escaladare către un adevărat război valutar cu intervenţie directă din partea SUA şi a altor mari guverne/bănci centrale în sensul deprecierii monedelor, deşi nu reprezintă o probabilitate pe termen scurt, nu mai poate fi exclusă.“
Apelurile lui Trump pentru reducerea dobânzilor şi semnalele venite din partea BCE, băncii centrale chineze şi a celei japoneze privind noi măsuri de relaxare au sporit tensiunile la nivel mondial.
Deşi o intervenţie pe termen scurt din partea guvernului american rămâne puţin probabilă, dolarul poate fi slăbit prin semnale de politică.
În ultimele săptămâni, preşedintele american a catalogat mai multe ţări drept manipulatori monetari, ameninţându-le cu sancţiuni, invocând de asemenea în mod repetat valoarea ridicată a dolarului în încercarea de a pune presiune pe preşedintele Fed Jay Powell în sensul reducerii dobânzilor, scrie Financial Times.
Pentru prima dată într-un deceniu, tactica devalueării valutare competitive revine. „Se pare că asistăm la un război al politicilor monetare, iar problema valutară este un simptom al acestuia“, arată Geoff Yu, de la UBS Wealth Management.
Dar totul derivă dintr-o neînţelegere fundamentală a ce mişcă pieţele monetare, spun analiştii. Dolarul puternic este rezultatul solidităţii economiei americane în raport cu alte economii şi al faptului că dobânda americană este mai ridicată decât în majoritatea celorlalte ţări dezvoltate.
Faţă de ceea ce s-a întâmplat cu un deceniu în urmă, acum situaţia derivă din faptul că SUA se autoînfăţişează drept victimă a pieţelor. „Este un tip diferit de război valutar când America crede că pierde“, arată Kit Juckles, strateg SocGen.
Pe lângă reduceri de dobânzi şi sancţiuni, Trump poate apela şi la alte tactici. Joseph Gagnon şi Gred Bergsten de la Peterson Institute for International Economics sugerează că Casa Albă ar putea retalia chiar prin intermediul pieţelor valutare.
Este posibil ca nu numai marile bănci centrale să se implice în războiul valutar rece, potrivit economistului Pimco, care remarcă aşteptările privind reduceri de dobânzi în Coreea de Sud, Indonezia, Chile şi Africa de Sud.
